Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a anunțat, sâmbătă, la Digi24, că România va participa la un amplu proiect de securitate regională denumit „Octopus”, menit să protejeze flancul estic al NATO împotriva atacurilor cu drone, aeronave sau alte mijloace de incursiune neautorizată.
Un proiect comun al statelor NATO de pe flancul estic
Cristian Diaconescu a explicat că inițiativa are ca obiectiv crearea unei rețele de apărare integrate care să acopere întregul spațiu dintre Marea Baltică și Marea Neagră. Denumirea „Octopus” (Caracatița) simbolizează ramificațiile și conexiunile sistemului defensiv, care va interconecta infrastructurile militare și civile ale statelor membre.
„Se va numi proiectul Octopus, această caracatiță care va însemna un zid de protecție al statelor Alianţei Nord-Atlantice împotriva incursiunilor dronelor, avioanelor și diverselor elemente care pot genera probleme de securitate prin încălcarea dreptului internaţional”, a declarat Cristian Diaconescu.
Consilierul prezidențial a subliniat că proiectul se află în faza de planificare și urmează să fie aprobat la nivelul structurilor de comandă ale Alianței. România va avea un rol strategic datorită poziționării sale geografice la granița de sud-est a NATO și în proximitatea Mării Negre.
Cum va funcționa zidul anti-dronă
Întrebat despre implementarea sistemului în România, Cristian Diaconescu a precizat că, deși detaliile tehnice urmează să fie stabilite, ideea centrală este aceea a unei reacții unitare în fața oricărei agresiuni externe.
„Nu există nuanţări sau relativizări în legătură cu un astfel de proiect. Din ceea ce facem în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, conform competenţelor constituţionale și prin preşedintele Nicuşor Dan, este clar că dorim o proiecţie regională a forţei. Aceasta presupune cooperare strânsă cu Bulgaria, Turcia, dar și cu statele din partea nordică a flancului estic”, a precizat Diaconescu.
Sistemul va integra radare de ultimă generație, senzori acustici, mijloace de interceptare electronică și unități mobile capabile să neutralizeze dronele ostile. În plus, se vor coordona forțele aeriene aliate, astfel încât intervențiile să poată fi efectuate simultan în mai multe state membre, fără întârziere sau dublare de acțiuni.
Reacție comună la orice agresiune
Proiectul „Octopus” presupune o cooperare completă între statele membre NATO, care vor reacționa unitar în cazul unei incursiuni aeriene neautorizate. Diaconescu a explicat că scopul este ca, indiferent unde se produce o încălcare a spațiului aerian, răspunsul să fie rapid și coordonat.
„Presupune faptul că, dacă am avea patru sau șase avioane de luptă, acestea nu vor sprijini doar un stat care beneficiază de poliție aeriană, ci întregul flanc estic. Acolo unde apar intervenții externe care încalcă suveranitatea, reacția militară va fi aceeași, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a adăugat consilierul prezidențial.
Acesta a precizat că „Octopus” va fi un scut comun pentru NATO, menit să elimine vulnerabilitățile din fața amenințărilor moderne, precum dronele de atac sau armele de bruiaj.
Poziția președintelui Nicușor Dan: un sistem necesar și urgent
Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat că ideea zidului anti-dronă a fost discutată la nivel european și în cadrul reuniunilor NATO. Potrivit șefului statului, proiectul are deja sprijinul mai multor guverne și ar putea deveni operațional în câteva luni.
„Statele membre ale Uniunii Europene au analizat posibilitatea unui zid anti-dronă pe flancul estic. Deja nu mai este doar o chestiune de vecinătate cu Rusia, pentru că am văzut evenimente la aeroporturi care nu sunt cauzate direct de atacuri venite din Rusia sau Belarus. Este o ameninţare reală, iar chiar dacă au existat nuanţe în discuţii, se merge pe conceptul de zid anti-dronă”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat că această inițiativă va fi susținută financiar în comun de statele participante, iar la nivel operațional coordonarea va fi realizată de miniștrii apărării din țările membre NATO implicate.
România, pivot strategic la Marea Neagră
România joacă un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO, fiind stat de frontieră și punct-cheie în infrastructura de apărare a Alianței. Cu baze militare moderne la Câmpia Turzii, Deveselu și Mihail Kogălniceanu, țara noastră este deja parte a sistemului de monitorizare aeriană integrată.
Prin proiectul „Octopus”, această infrastructură va fi extinsă și adaptată noilor amenințări. Atacurile cu drone din proximitatea graniței Ucrainei, unele ajunse pe teritoriul României, au demonstrat vulnerabilitatea regiunii și nevoia urgentă de apărare activă.
„Garanţiile de securitate legate de Ucraina, fiind un stat de frontieră, trebuie într-o formă sau alta să cuprindă şi România. Garanţiile de securitate trebuie să determine Federaţia Rusă să treacă la masa negocierilor fără un conflict armat. Nu poate fi doar o încetare a focului, ci o soluție care să includă și statele de frontieră”, a explicat Cristian Diaconescu.
Când ar putea deveni operațional proiectul „Octopus”
Atât Cristian Diaconescu, cât și președintele Nicușor Dan au transmis că sistemul ar putea fi implementat într-un interval scurt, având în vedere urgența contextului geopolitic.
Potrivit estimărilor preliminare, „Octopus” ar putea deveni operațional în câteva luni, cu faze succesive de implementare. În prima etapă, România, Bulgaria și Polonia vor fi țările-pilot pentru testarea arhitecturii defensive.
Un nou capitol pentru apărarea europeană
Proiectul „Octopus” marchează o schimbare majoră în abordarea apărării aeriene în Europa de Est. Pentru prima dată, mai multe state NATO vor construi împreună o rețea comună de detecție și intervenție.
România va beneficia nu doar de protecție suplimentară, ci și de o consolidare a relațiilor strategice cu aliații săi. Implementarea sistemului anti-dronă va oferi un plus de siguranță regiunii Mării Negre și va întări poziția NATO în fața amenințărilor hibride din proximitatea Rusiei.
