High Frequency Active Auroral Research Program, cunoscut sub acronimul HAARP, reprezintă unul dintre cele mai discutate programe de cercetare științifică dedicate atmosferei terestre. Lansat oficial în anul 1993 în Gakona, Alaska, proiectul a fost dezvoltat inițial de Forțele Aeriene ale Statelor Unite și Marina SUA, în colaborare cu DARPA.
Scopul declarat al programului a fost studierea ionosferei, stratul superior al atmosferei care joacă un rol esențial în propagarea undelor radio și în funcționarea sistemelor de comunicații și navigație la nivel global.
Potrivit informațiilor oficiale publicate de administratorii actuali ai instalației, cercetările desfășurate în cadrul HAARP sunt orientate către înțelegerea comportamentului ionosferei și a modului în care aceasta influențează comunicațiile pe distanțe mari, inclusiv semnalele GPS sau transmisiile radio militare și civile.
Instalația HAARP utilizează unde radio de înaltă frecvență pentru a analiza reacțiile ionosferei
Ionosfera este o regiune a atmosferei ionizată de radiația solară, situată la altitudini cuprinse între aproximativ 60 și 1.000 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Acest strat reflectă și modifică semnalele radio, fiind esențial pentru comunicațiile transcontinentale.
Instalația HAARP include un ansamblu de antene capabile să emită unde radio de înaltă frecvență în ionosferă, creând perturbații controlate de mică intensitate. Aceste perturbări permit cercetătorilor să observe reacția mediului ionosferic în condiții experimentale.
În anul 2015, administrarea infrastructurii a fost transferată către University of Alaska Fairbanks, care utilizează în prezent facilitățile exclusiv în scopuri academice și științifice.
Teoriile conspiraționiste au asociat proiectul cu controlul climatic și declanșarea dezastrelor naturale
În ciuda scopului științific declarat, proiectul HAARP a fost asociat în mod frecvent cu teorii privind manipularea vremii sau influențarea fenomenelor naturale. În spațiul public, acesta a fost menționat ca posibil instrument pentru generarea furtunilor, cutremurelor sau chiar pentru influențarea comportamentului uman.
Aceste ipoteze au fost alimentate de implicarea inițială a structurilor militare și de complexitatea tehnologică a instalației. Cu toate acestea, comunitatea științifică a respins în mod repetat aceste afirmații.
NASA a precizat, în mai multe comunicări publice, că energia emisă de instalația HAARP este insuficientă pentru a produce modificări meteorologice semnificative sau pentru a influența tectonica plăcilor terestre.
Cercetările realizate în cadrul HAARP sunt utilizate pentru îmbunătățirea comunicațiilor globale
Studiile desfășurate în cadrul proiectului sunt relevante pentru înțelegerea efectelor furtunilor solare asupra infrastructurii electronice și pentru dezvoltarea comunicațiilor prin satelit.
Perturbările geomagnetice pot afecta rețelele electrice și sistemele de navigație, iar cercetarea ionosferică contribuie la anticiparea acestor fenomene.
De asemenea, National Science Foundation a sprijinit anumite etape ale cercetării desfășurate în cadrul proiectului.
Programul funcționează în prezent ca infrastructură științifică deschisă cercetătorilor internaționali
În prezent, HAARP este utilizat de cercetători din întreaga lume pentru studii legate de fizica atmosferei și interacțiunea dintre radiația solară și câmpul magnetic al Pământului.
Programul continuă să fie un exemplu de infrastructură științifică care, deși creată pentru studierea fenomenelor naturale, a devenit subiectul unor dezbateri intense în spațiul public, fiind înconjurată de numeroase interpretări privind potențialul său tehnologic.
