De ani buni, reprezentanții BNR promit că România va reuși să îndeplinească toate condițiile pentru trecerea la moneda euro. Mulți cetățeni sperau că vom fi capabili să schimbăm banii pe care îi folosim în prezent încă din anul în care am aderat la Uniunea Europeană, 2007. Iată că nici în două decenii de la acel moment istoric nu suntem capabili să facem demersul, iar specialiștii vin chiar cu o previziune sumbră.
Un sondaj al CFA România care a fost efectuat recent arată că abia în anul 2035 ar urmă să putem face marea trecere. Analiștii au venit cu termeni de aproximare cuprinși între 5 și 20 de ani. Unii au venit cu un scenariu și mai sumbru în care țara noastră nu ar reuși niciodată să impună condițiile stabilite clar de Comisia Europeană.
Decizia de a renunța la RON este una nu doar economică, ci și politicită, ceea ce înseamnă că indiferent de demersurile BNR, Guvernul are rolul decisiv. Mugur Isărescu, de exemplu, spunea în 2019 că în acest mandat se va trece la euro.
„Vă încredințăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredința, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea Băncii Centrale a României, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar și de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, cu acordul tuturor partidelor politice și cu participarea sindicatelor: programul de trecere a României la zona euro”, a declarat Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe care a avut loc acum 5 ani.
CITEȘTE ȘI: Banca Națională a României, noi informații pentru românii cu credite
De ce România nu poate trece la euro? Răspuns din partea BNR
Economistul șef al instituției, Valentin Lazea, susține că România putea face trecerea la euro de acum 8 anu, dar nu s-a dorit. Potrivit spuselor sale, până în anul 2027, nu mai avem nicio șansă să schimbăm banii. Contextul economic nu ne este favorabil.
„Acum 8 ani stăteam foarte bine, în sensul că îndeplineam toate criteriile de la Maastricht? Sigur, veneam după o perioadă de ajustări fiscale, salariale, după o liberalizare a pieței muncii făcută tot la îndemnul FMI. În anii 2010-2012 economia funcționa, era echilibrată, dar publicul era nemulțumit. De ce? Pentru că nu putea să trăiască pe datorie, nu putea să trăiască pe deficit….
Și atunci a venit această solicitare din partea publicului, pe care politicienii au acomodat-o imediat, de a da drumul la baierele pungii de a crește deficitele, astfel încât acum degeaba am vrea noi să discutăm, pentru că până în 2027 noi nu vom ajunge cu criteriul de deficit bugetar la nivelul de 3% din PIB, cât cere Tratatul de la Maastricht. Dacă s-ar fi vrut, atunci s-ar fi putut!”, a spus economistul de la BNR pentru Hotnews.
