Perioada reducerilor la preţurile cu care sunt comercializate hainele considerate "la modă" este una dintre cele mai aşteptate de către clienţii români. Numai că aceste promoții pot face mai mult rău, decât bine.
Economiştii au explicat că prima capcană în care pot cădea oamenii este cea a achiziției unui volum de haine mai mare decât cel necesar pentru garderoba proprie.
Articolele vestimentare ajung la gunoi
Europenii cumpără și aruncă mai multe haine, încălțăminte și textile ca niciodată, punând presiune tot mai mare pe climă și mediu, arată cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM).
Statistica arată că, la nivel european, un cetăţean a achiziționat, în medie, 19 kilograme de articole textile, echivalentul unui troller plin pe an. Potrivit AEM, este nevoie de o tranziție clară: de la fast fashion spre o economie circulară, bazată pe textile durabile, reutilizabile și reciclabile.
Riscurile promoțiilor:
decizii impulsive,
pierderi pe termen lung,
un cost de mediu considerabil.
"Reducerile ne costă adesea mai mult decât credem. Și nu mă refer doar la bani, ci și la timpul, spațiul și resursele irosite cu produse care nu aduc nici valoare reală, nici bucurie pe termen lung.
Multe dintre cumpărăturile pe care le facem „pentru că erau la reducere”, de la haine fast fashion de pe TEMU, SHEIN sau Trendyol, până la gadgeturi fără garanție reală, ajung rapid fie stricate, fie abandonate într-un sertar. O rochie „ieftină” poate fi mai scumpă decât una de calitate dacă o porți o singură dată și apoi o arunci", a spus un specialist în comerțul online, pentru Adevarul.
Ce este "Fast fashion"
Fenomenul "Fast fashion" reprezintă atitudinea a cumpăra mult, rapid, sub impresia psihologică a unei achiziţii la preţ redus. Doar în 2022, țările UE au generat aproape 7 milioane de tone de deșeuri textile, adică 16 kilograme pe cap de locuitor, se mai arată în raportul AEM. Cantitatea totală a rămas constantă din 2016, însă doar 15% din acest volum a fost colectat separat.
Cu toate că salariile din România nu se pot compara cu cele din ţările puternic dezovoltate ale Europei, puterea de cumpărare din ţara noastră rămâne la un nivel decent.
Atunci când se ia în calcul paritatea puterii de cumpărare (PPS) – un indicator care ajustează veniturile în funcție de prețurile locale – România urcă în clasament. Venitul ajustat pentru o familie românească este de 44.043 PPS, ceea ce înseamnă că, în termeni de trai efectiv, românii stau mai bine decât cetățenii din Croația, Slovacia, Letonia, Ungaria sau Bulgaria.
