Cu siguranţă ai trecut măcar o dată pragul cele mai cunoscute cofetarii din Capitală fără să îi ştii povestea. Casa Capşa din Bucureşti are o istorie unică, iar de ceva ani este deţinută de doi soţi discreţi şi misterioşi.
Despre proprietarii faimosului brand se cunosc puţine detalii, cei doi deţinând 98% din locul de întâlnire al marilor artisiti ai României prin intermediul firmei “Construcţii Băneasa”. De asemenea, aceştia deţin şi peste 10.000 de hectare de teren agricol în Balta Ialomiţei prin “Asociaţia Agricolă Zimbrul”.
Cine sunt proprietarii faimoasei Casa Capşa?
Casa Capşa este un reper al Bucureştiului, fiind vizitată de bucureşteni, dar şi de multitudinea de turişti străini care ajung în Capitală. Puţini ştiu, însă, ca soţii Daniela şi Marin Bucur sunt proprietarii faimoasei clădiri de pe Calea Victoriei.
Averea deţinută de cei doi nu se opreşte aici. Aceştia deţin şi Fondul de vânătoare Plăişor, întins pe 19.000 de hectare din judeţul Argeş, ba chiar şi o “biserică în miniatură” în Cimitirul Bellu. Se pare că afaceriştii au comandat, în urmă cu ceva ani, o construcţie impunătoare, o capelă care să aibă peste 12 metri înălţime. Mai mult, este realizată doar din piatră şi din beton, iar în interior are picturi şi vitralii speciale. Zeci de mii de euro au fost puşi la bătaie pentru ridicarea locului de veci, spre uimirea muncitorilor.
Povestea Casei Capşa
Loc legendar în Bucureşti, Casa Capşa şi-a început povestea în 1852 când se numea “La doi fraţi, Anton şi Vasile Capşa” şi se afla peste drum de Biserica Zlătari. Abia apoi s-a mutat în casa Slătineanu, unde se află şi astăzi, când a devenit celebră în tot Bucureştiul. Era atât de apreciată încât a primit, în 1873, Marea Medalie din partea prestigioasei Expoziţii Universale de la Viena, fiind cunoscută chiar la nivel european.
Câţiva ani mai târziu, în 1886, Grigore Capşa îşi dă seama că trebuie să mărească localul deschizând un hotel şi o cafenea. Tot el schimbă complet meniul cofetăriei renunţând la baclava şi aducând cele mai fine bomboane de ciocolată şi prăjituri.
În perioada interbelică se bucurş de un succes incredibil în rândul personalităţilor din artă şi cultură, cofetarul Capşa fiind şi furnizorul Casei Regale. În 1920, Regele Ferdinand şi Regina Maria îl invită pe mareşalul francez Joseph Jacques Cesaire Joffre pentru a degusta aici o prăjitură inspirată de acesta. Plin de ciocolată şi cu formă cilindrică (exact ca a caschetelor militare franceze), desertul creat de cofetarul român a avut mare succes, “Joffre” devenind rapid un produs internaţional.
Cofetăria cunoscută în întreaga lume, ignorată de comunişti
Casa Capșa era şi locul în care se perindau cei mai cunoscuţi scriitori ai vremii. Ba chiar se spunea că nu erai considerat un artist adevărat dacă nu frecventai faimoasa cofetărie de pe Calea Victoriei.
“Ca să devii scriitor, trebuia să obţii botezul Capsei, care, fără nici o firmă literară, era totuşi redacţia redacţiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire”, spunea Virgil Carianopol.
După 1948, Casa Capșa a fost numită „Cofetăria și Restaurantul București”, iar hotelul s-a închis. Abia în 1975, clădirea a fost modernizată iar restaurantul, cofetăria şi hotelul au fost redeschise. După Revoluţia din 1989, a redevenit proprietate privată, vechiul nume i-a fost redat și a fost renovată complet.
Ion Barbu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Minulescu şi Liviu Rebreanu sunt printre mulţii scriitori care veneau aici pentru a se bucura de cele mai bune deserturi, de cafea de calitate, dar şi de băuturi fine.
