Procesul de numire a noilor șefi ai serviciilor de informații și ai parchetelor intră într-o fază decisivă, iar semnalele din interiorul puterii indică o interdependență clară între deciziile instituționale și stabilitatea politică.
Potrivit Antena 3, Nicușor Dan, analizează în prezent „4–5 nume” pentru conducerea Serviciul Român de Informații și a Serviciul de Informații Externe, însă niciuna dintre variante nu este considerată ideală.
Dincolo de evaluarea profesională a candidaților, decizia finală este puternic condiționată de negocierile politice cu Partidul Social Democrat, principalul partener din coaliția de guvernare. Sursele indică faptul că menținerea PSD în Coaliție reprezintă o prioritate strategică pentru președinte, chiar dacă acest lucru presupune compromisuri în zona numirilor-cheie.
Serviciile secrete și parchetele, tratate ca un pachet unic
Un element central al acestui proces este faptul că numirile la vârful SRI și SIE nu sunt discutate separat, ci la pachet cu desemnarea noilor șefi ai parchetelor. Concret, este vorba despre funcțiile de conducere de la Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție.
Această abordare sugerează o negociere amplă, în care influența politică, echilibrul instituțional și calendarul legal se suprapun. Sursele vorbesc deschis despre necesitatea de a oferi PSD un rol în această ecuație, pentru a asigura continuitatea guvernării și evitarea unei crize politice într-un moment sensibil.
Calendarul parchetelor apasă decizia prezidențială
Presiunea timpului este accentuată de faptul că mandatele actualilor procurori-șefi de la DNA și Parchetul General expiră în martie 2026. În acest context, ministrul Justiției, Radu Marinescu, urmează să declanșeze în zilele următoare procedura oficială de selecție.
Conform legii, candidaturile pentru aceste funcții vor fi depuse într-un termen de 40 de zile, iar propunerea finală aparține Ministerului Justiției. Președintele României are însă un rol esențial în etapa finală, având dreptul de a refuza motivat o singură propunere, cu obligația de a face publice argumentele.
Nemulțumiri vechi, decizii noi
Contextul este complicat și de pozițiile exprimate anterior de Nicușor Dan. În toamna anului trecut, acesta a declarat public că „nu e deloc mulțumit” de activitatea conducerii DNA și a Parchetului General, o afirmație care a alimentat așteptările privind o schimbare de direcție la vârful Ministerului Public.
Această nemulțumire explică de ce selecția viitorilor procurori-șefi este privită ca o miză majoră, nu doar din perspectivă juridică, ci și politică. În același timp, lipsa unor candidați care să îl convingă pe deplin pentru conducerea serviciilor secrete prelungește procesul decizional și sporește rolul negocierilor politice.
