România a fost inclusă pe o hartă a Europei plină de puncte roșii, creată de cercetătorii de la Harvard și care arată densitatea populației.
Ce înseamnă punctele roșii pentru România
Fiecare punct roșu reprezintă o localitate cu peste 1.000 de locuitori. Harta aduce în peisaj un detaliu important: regăsim o concentrație ridicată a populației în Germania și într-o bună parte a Italiei.
Cum stau lucrurile atunci când vorbim despre țara noastră? În unele zone din România, densitatea punctelor roșii este mai scăzută, însă și extrem de concentrată în regiunile din sud și est.
Potrivit unui articol al publicației Blic, țările scandinave și Rusia au cele mai vaste zone nepopulate, aflându-se într-un contrast puternic cu Europa de Vest.
Reorganizare teritorială în țara noastră?
Trebuie precizat și faptul că, recent, în spațiul public a apărut informația potrivit căreia Guvernul României pregătește o amplă reorganizare teritorială. Practic, în jur de 150 de orașe ar risca să fie retrogradate la statutul de comună.
Ministerul Dezvoltării lucrează la un proiect care ar putea modifica semnificativ structura administrativă a României. Conform informațiilor celor de la Observator News, peste 150 de orașe din țară nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație și ar putea fi retrogradate.
Totodată, Florești, Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni ar urma să devină municipii, întrucât cunosc o dezvoltare urbană accelerată.
Schimbare în povestea criteriilor
În prezent, România are 3.228 de localități, dintre care 209 nu îndeplinesc actualele criterii privind numărul minim de locuitori. Legea prevede un prag de 10.000 de locuitori pentru orașe și unul de 40.000 pentru municipii.
Ministerul Dezvoltării propune acum o modificare a pragurilor: 7.000 de locuitori pentru un oraș, 25.000 de locuitori pentru un municipiu.
Scopul este reprezentat de „alinierea realităților demografice cu statutul administrativ”, potrivit unor surse citate de Observator News.
Impactul avut asupra finanțării și fondurilor europene
Statutul administrativ al unei localități influențează în mod direct nivelul finanțării de la bugetul de stat și inclusiv eligibilitatea pentru proiectele europene. Spre deosebire de comune, orașele și municipiile au acces la programe de investiții mai mari.
Retrogradarea poate fi sinonimă cu pierderea unor surse cruciale de finanțare, dar și cu o reducere a obligațiilor administrative. Primarii din localitățile vizate cer o tranziție treptată.
„Nu poți transforma peste noapte un municipiu în comună fără să afectezi finanțarea și serviciile publice”, a declarat edilul din Vatra Dornei
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns statul cel mai mare angajator din România. 1,3 milioane de bugetari și nota de plată
