Pe fondul instabilității economice și politice, piața muncii a cunoscut schimbări majore în ultimii ani. Astfel, de ceva timp, un nou fenomen este tot mai prezent printre angajații din întreaga lume. Este vorba despre „quiet cracking”, care a devenit o adevărată provocare și pentru angajatori. În cadrul unui interviu recent, Frank Giampietro, director al companiei EY Americas, a oferit mai multe detalii legate de această tendință prezentă tot mai des la locul de muncă.
Piața muncii a trecut în ultimii ani prin mai multe schimbări majore. De ceva timp, o nou tendință a fost observată printre angajați, influența sa asupra randamentului acestora fiind semnificativă.
Quiet cracking, noul fenomen de pe piața muncii
Într-un interviu acordat recent pentru publicația americană Business Insider, Frank Giampietro, director în cadrul companiei EY Americas, a explicat că angajatorii trebuie să fie acum foarte atenți la un nou fenomen, și anume „quiet cracking”. Potrivit acestuia, quiet cracking este atunci când angajații „vin la serviciu, îşi fac treaba, dar se confruntă în tăcere cu dificultăți în timp ce o fac”.
„Ceea ce am observat în piaţă în ultima vreme este că mulţi oameni rămân la actualii angajatori, dar nu prosperă cu adevărat la locul de muncă. Mulţi oameni simt că sunt blocaţi acolo unde sunt, şi nu neapărat pentru că aleg să rămână, ci pentru că nu au alte opţiuni mai bune la dispoziţie”, a declarat Frank Giampietro.
Acest fenomen a apărut în contextul incertitudinii economice actuale, care îi determină pe mulți angajați să evite să-şi schimbe locul de muncă, în ciuda faptului că sunt nemulțumiți. Astfel, numărul de angajări a scăzut. Totodată, schimbarea jobului aduce acum creșteri salariale mai mici decât rămânerea pe postul actual. Toate acestea duc în final la nemulțumirea angajaților, rezultând de aici și scăderea productivității. Astfel, cu moralul scăzut, mulți dintre angajați ajung rapid la burnout.
Care sunt principalele semne
Frank Giampietro susține că semnele „quiet cracking” pot fi similare cu cele ale burnout-ului, dar nu neapărat la fel de intense. Astfel, pot exista manifestări fizice, precum îmbolnăvirile mai dese ale angajaților sau oboseala permanentă de care aceștia se plâng deseori. Semnele legate de performanță sunt însă mai subtile.
„Există un grup numeros de oameni care spun că sunt stresaţi cea mai mare parte a timpului şi mulţi dintre ei suferă deja de burnout sau sunt aproape de această stare.
Poţi avea un angajat performant care nu mai livrează la acelaşi nivel ca înainte. Sau poate un coleg obişnuit optimist şi energic devine vizibil mai apatic. Totul se reduce la a căuta schimbări în comportamentul tipic al oamenilor din echipa ta.
A existat multă atenţie pe partea de bunăstare după pandemie, mai ales pe fondul fluctuaţiei mari de personal, dar cum această fluctuaţie s-a stabilizat, accentul s-a mutat pe reducerea costurilor. Bunăstarea nu mai primeşte în multe organizaţii atenţia pe care o merită.”, a mai spus Giampietro.
