Răbufnire a doctorului Flavia Groșan, după ce Guvernul a recunoscut că trebuie schimbate protocoalele: S-au dezis, m-au petiționat, m-au jignit

După ce Guvernul a recunoscută, de la începutul pandemiei, s-au comis erori medicale și că trebuie rescrise protocoalele COVID-19, doctorul Flavia Groșan a reacționat pe pagina de socializare.

Groșan spune că jignirile care i-au fost aduse sunt egale cu zero în fața „acestei ordonanțe”. Flavia Groșan citează un articol publicat de Național.

<<S au dezis, m au petiționat, m au jignit. Totul este egal cu zero in fata acestei ordonanțe. O veste minunata pentru viața noastră

“Guvernul a recunoscut, într-un document oficial, că, de la începutul pandemiei, s-au comis erori medicale și că este necesară schimbarea protocoalelor. În consecință, întreg personalul medical va fi trimis la programe de formare și perfecționare pentru siguranța pacienților. Totodată, a fost recunoscută limitarea accesului la serviciile de sănătate a bolnavilor cronici și a urgențelor non-Covid.
“Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) va avea atribuții sporite în monitorizarea greșelilor medicale și în pregătirea suplimentară a cadrelor medicale, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptată ieri de Guvern. ANMCS a colectat, în perioada pandemiei, din ce în ce mai multe informații referitoare la greșelile medicale care au dus la agravarea stării de sănătate a pacienților și chiar la decesul acestora. ”Scopul ANMCS este creșterea calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacienților în cadrul unităților sanitare. Pentru atingerea acestui scop, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să învețe să identifice evenimentele adverse asociate asistenței medicale, să analizeze cauzele care le-au generat pentru a învăța din propriile greșeli. Toate aceste evenimente nedorite și vulnerabilități reliefate în perioada de pandemie trebuie să reprezinte lecții care să rescrie procedurile de protecție, protocoalele, stocurile de materiale și substanțe necesare în astfel de situații de amploare sistemică. Gestionarea de către ANMCS a informațiilor relative la evenimentele adverse, la cauzele care au condus la producerea acestora și la măsurile adoptate pentru prevenirea producerii altor evenimente similare, se face fără caracter acuzator, iar informațiile sunt puse la dispoziția tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății, anonimizat, pentru ca aceștia să învețe din greșelile proprii sau ale omologilor lor”, se arată în actul normativ adoptat de Guvernul Cîțu.
S-a limitat accesul la serviciile de sănătate
În contextul situației epidemiologice actuale, generată de pandemia cu Sars-Cov-2, ANMCS a realizat o evaluare a riscurilor de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, consecutiv creșterii exponențiale a numărului de persoane infectate cu noul coronavirus, se precizează în expunerea de motive a actului normativ. Principalele vulnerabilități depistate au fost limitarea accesului la serviciile de sănătate a pacienților cu afecțiuni cronice și/sau urgențe medicale non-Covid, comunicarea ineficientă între instituțiile implicate în gestionarea situației și populație, lipsa unei baze de date unitare, centralizată la nivel național și accesibilă tuturor instituțiilor implicate în gestionarea pandemiei, monitorizarea ineficientă a populației afectate, utilizarea inadecvată a tuturor resurselor existente în sistemul sanitarl, precum și absența unui mecanism unitar de monitorizare și control în timp real a activității instituțiilor implicate în gestionarea crizei.
Risc de colaps al sistemului
Pentru perioada următoare Guvernul preconizează apariția riscului de depășire a capacității de răspuns a instituțiilor implicate în gestionarea situației actuale la solicitările de informații din partea populației, dar și de depășire a capacității sistemului sanitar de a face față necesităților de îngrijiri medicale ale pacienților. Totodată, există riscul luării de decizii eronate pe fondul informațiilor neunitare, alterate ori incomplete, al degradării stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni cronice din cauza neacordării la timp a îngrijirilor necesare, precum și prin creșterea riscului de infectare cu virusul Sars-Cov-2, precum și al instalării panicii și a nemulțumirii în rândul populației. Toate acestea vor avea drept consecințe pierderea încrederii populației în capacitatea de gestionare a crizei de către autorități, evaluarea eronată, de către autorități, a situației în dinamica ei, gestionarea ineficientă a resurselor materiale și umane existente, epuizarea personalului sanitar prin suprasolicitare, dar și creșterea exponențială a cazurilor de contaminare/infectare și a numărului de decese, potrivit Executivului.”>>, spune Groșan.