România se situează pe locul trei în regiunea Europei Centrale și de Est în ceea ce privește numărul de insolvențe, depășind Polonia, o țară cu o economie considerabil mai dezvoltată și cu o populație mai mare. Analiza realizată de Coface pentru anul 2025 dezvăluie tendințe îngrijorătoare pentru mediul de afaceri românesc, în contextul în care numărul firmelor care intră în incapacitate de plată continuă să crească.
Datele regionale: o imagine complexă
La nivelul întregii regiuni CEE, au fost raportate puțin peste 46.000 de insolvențe în 2025, o cifră similară cu cea din anul anterior, înregistrând o creștere modestă de doar 0,26%. Această aparentă stabilitate maschează însă diferențe semnificative între țările analizate, evidențiind diverse traiectorii economice și politici fiscale distincte.
Șase dintre cele douăsprezece piețe monitorizate au raportat creșteri ale numărului de insolvențe față de 2024: Cehia, Estonia, Polonia, România, Serbia și Slovenia. În schimb, Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia au reușit să reducă numărul firmelor care intră în incapacitate de plată.
România: creștere susținută a insolvențelor
În România, numărul insolvențelor a ajuns la 7.553 în 2025, înregistrând o creștere de 3,8% față de anul precedent. Această evoluție reflectă presiunile tot mai mari asupra companiilor autohtone, care se confruntă cu un cumul de factori negativi: înăsprirea fiscală, incertitudinea politică persistentă, cererea externă slabă și deteriorarea comportamentului de plată în lanțul comercial.
Cele mai afectate sectoare economice au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, construcțiile, precum și transportul și depozitarea. Aceste domenii se confruntă cu marje de profit tot mai reduse și cu costuri operaționale în creștere, ceea ce face ca multe firme să nu mai poată face față obligațiilor financiare.
Un indicator îngrijorător îl reprezintă și creșterea explozivă a procedurilor de concordat preventiv deschise în 2025, care au fost cu 130% mai numeroase decât în 2024. Acest fenomen arată că tot mai multe companii încearcă să se restructureze înainte de a intra în insolvență formală, semn că dificultățile financiare sunt tot mai răspândite în mediul de afaceri.
Ungaria: campioana insolvențelor, dar cu date distorsionate
Ungaria rămâne campioana regiunii în ceea ce privește numărul de insolvențe, deși statisticile oficiale arată o scădere de 18,6% în 2025. Coface atrage însă atenția asupra faptului că modificările legislative din Ungaria au distorsionat cifrele, sugerând că numărul real al insolvențelor ar fi fost artificial mai mic din cauza specificului reglementărilor locale.
Municipalitatea Budapestei s-a confruntat chiar cu riscul de insolvență până la sfârșitul anului 2025, în absența unor măsuri eficiente, evidențiind dificultățile financiare severe cu care se confruntă și instituțiile publice maghiare. Situația s-a înrăutățit începând cu 2020, ca urmare a creșterii prețurilor la energie, a inflației ridicate și a obligațiilor bugetare crescânde.
Polonia: cea mai mare creștere procentuală
Polonia a înregistrat cea mai pronunțată creștere a insolvențelor în regiunea CEE, cu un plus de 17,8% în 2025. Peste 3.700 de companii poloneze au declarat insolvența în prima jumătate a anului, o evoluție surprinzătoare în condițiile în care economia poloneză a înregistrat o creștere generală a PIB-ului și o inflație redusă.
Coface explică această aparentă contradicție prin costurile în creștere, salariile mai mari și dificultățile companiilor de a transfera aceste costuri în prețurile produselor și serviciilor, combinate cu ratele dobânzii ridicate și prețurile volatile la energie. Sectorul serviciilor a fost cel mai afectat în Polonia.
Perspective pentru 2026
Coface anticipează o creștere a insolvențelor în regiunea CEE și în anul 2026, ca urmare a presiunilor reînnoite asupra costurilor, dependențelor externe și incertitudinii politicilor economice. Sectoarele de producție, construcții și transport se confruntă cu cea mai mare vulnerabilitate în fața riscului de faliment.
Pentru România, perspectivele rămân provocatoare. Companiile locale sunt prinse între presiunile fiscale crescânde și cererea internă și externă slabă, într-un context de instabilitate politică care amână deciziile de investiții. Soluțiile vor necesita atât măsuri de politică economică coerente, cât și o mai bună gestionare a riscului la nivelul companiilor.
Concluzie
Radiografia insolvențelor din Europa Centrală și de Est dezvăluie o regiune fragmentată, unde succesul economic al unor țări vine în contrast cu dificultățile tot mai mari ale altora. România se află într-o poziție îngrijorătoare, cu o tendință de creștere a insolvențelor care depășește media regională și care reflectă vulnerabilități structurale ale economiei autohtone.
Surse: Coface CEE Insolvency Study 2025, Ziarul Financiar, SeeNews, Romania Insider
