În aceeași zi în care președintele României, Nicușor Dan, se întâlnește cu magistrații la Palatul Cotroceni, Inspecția Judiciară a transmis un raport amplu despre anchetele inițiate sau finalizate în ultimii ani. Documentul include și o sinteză legată de acuzațiile și temele ridicate în documentarul Recorder publicat pe 9 decembrie 2025, „Justiția Capturată”.
În raport, Inspecția Judiciară arată că materialul Recorder conține „o serie de afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistemului judiciar” și că sunt discutate teme care „au reprezentat în mod constant obiect de preocupare pentru Inspecția Judiciară”. În sinteză, instituția indică două axe majore asociate documentarului. Prima ține de „activitatea conducerii Direcției Naționale Anticorupție”. A doua vizează dosare penale cunoscute publicului, „soluționate prin încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale ori prin achitare”, puse în legătură cu „activitatea conducerii instanțelor, cu accent pe Curtea de apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Raportul nu se rezumă la un comentariu general. Include dosare disciplinare, hotărâri, soluții rămase definitive și cazuri în care sancțiuni severe au fost schimbate în recurs. În același timp, Inspecția Judiciară își descrie mecanismele de control și anunță verificări suplimentare pentru aspecte care, spune instituția, nu au fost încă acoperite de sesizări.
Ce spune Inspecția Judiciară despre documentarul Recorder
Punctul de plecare al raportului este explicit. Inspecția Judiciară se raportează la articolul Recorder din 9 decembrie 2025 și menționează temele pe care le consideră relevante. În formularea instituției, în material sunt prezentate „aspecte referitoare la activitatea conducerii Direcției Naționale Anticorupție” și dosare care au ajuns la prescripție sau achitare, iar aceste rezultate sunt puse în oglindă cu managementul instanțelor, în special Curtea de Apel București și ÎCCJ.
Din această perspectivă, raportul funcționează ca o hartă instituțională a unor cazuri deja parcurse disciplinar sau administrativ. În mai multe puncte, Inspecția Judiciară arată când a început cercetarea, când s-a dispus acțiunea disciplinară, ce a decis Secția pentru judecători sau pentru procurori a CSM și ce a decis ulterior Înalta Curte în recurs.
Dosare și hotărâri legate de DNA
În secțiunea despre Direcția Națională Anticorupție, raportul inventariază mai multe lucrări, inclusiv situații care au privit comunicarea de informații din dosare, postări pe rețele sociale sau cereri de apărare a reputației profesionale.
Un exemplu menționat este lucrarea nr. 23-875, în care s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de procurorul Lascu Alexandru Liviu, delegat la acel moment în funcția de procuror șef al serviciului militar din DNA, pentru „nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter”, prin comunicarea către o publicație online a unor date din dosare. Raportul precizează că „prin rezoluția din 5.10.2023, sesizarea a fost respinsă”.
Într-un alt dosar, lucrarea nr. 23-900, Inspecția Judiciară arată că a exercitat acțiunea disciplinară împotriva aceluiași procuror, pentru distribuirea pe Facebook a trei articole „cu temă politică”, însoțite în unul dintre cazuri de un comentariu. Secția pentru procurori în materie disciplinară a respins însă acțiunea ca neîntemeiată, reținând că redistribuirea unor articole „nu poate fi asimilată unor activități cu caracter politic”. Raportul mai notează că hotărârea a rămas definitivă.
Raportul include și cazul cererii de apărare a reputației profesionale formulată de procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, legată de postări pe Facebook ale unui membru USR. Potrivit sintezei, Secția pentru procurori a CSM a admis cererea și a reținut, între altele, că ar fi vorba despre „o campanie sistematice, organizate”, care ar fi afectat reputația profesională.
În oglindă, apare și cererea de apărare a reputației profesionale formulată de procurorul Lascu, în care sunt invocate declarații ale procurorului-șef al DNA și un interviu în presă. Inspecția Judiciară arată că propunerea sa a fost însușită de Secția pentru procurori, care a respins cererea, reținând, între altele, că este atributul procurorului-șef să își construiască echipa și să răspundă întrebărilor mass-media.
Tot în zona DNA, raportul menționează un dosar în care un procuror a solicitat apărarea independenței, invocând imixtiuni ale conducerii DNA în dosare. Secția pentru procurori a respins cererea, reținând că infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este o atribuție legală a procurorului ierarhic superior și nu poate reprezenta, în sine, o imixtiune.
Inspecția Judiciară trece și prin cererea de apărare a reputației procurorului-șef al DNA față de postarea unor videoclipuri pe rețele sociale. Potrivit sintezei, Secția pentru procurori a admis cererea, arătând că postările ar conține „simple speculații” și că anumite alegații nu ar avea bază factuală suficientă.
Curtea de Apel București și dosarele disciplinare care au ajuns la ÎCCJ
Partea cea mai extinsă, ca volum și granularitate, este cea referitoare la activitatea instanțelor. Aici, raportul face trimitere repetată la Curtea de Apel București și la decizii ale Înaltei Curți, inclusiv în situații în care sancțiuni dure stabilite disciplinar au fost ulterior schimbate.
Un punct important este lucrarea nr. 22-534, pornită după o sesizare a procurorului-șef al DNA de la acel moment, Crin Nicu Bologa, privind o hotărâre a Colegiului de conducere al Curții de Apel București de reorganizare a activității unei secții penale. Raportul notează că Inspecția Judiciară a clasat sesizarea, reținând că atribuția de organizare și reorganizare a completelor este una legală și regulamentară a colegiului de conducere și că măsura nu a fost una punctuală pentru un dosar anume.
Raportul intră apoi în serie în cazuri disciplinare legate de doamnele judecător Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu, menționând atât soluțiile Secției pentru judecători în materie disciplinară, cât și soluțiile ÎCCJ în recurs. În mai multe situații, sancțiunea inițială a fost „excluderea din magistratură”, iar Înalta Curte a dispus casarea și respingerea acțiunilor disciplinare sau schimbarea sancțiunii.
Într-un dosar conexat, Inspecția Judiciară a reținut inclusiv „tergiversarea” unui dosar pe parcursul a peste 9 ani și a descris întârzieri la redactarea încheierilor și amânări succesive de pronunțare, cu depășirea duratei maxime prevăzute de lege. Secția pentru judecători a aplicat sancțiunea excluderii din magistratură, însă ÎCCJ, „cu majoritate”, a admis recursul și a respins acțiunile disciplinare, reținând, în esență, că nu ar fi întrunită latura subiectivă și că întârzierile nu sunt imputabile pe fondul volumului de muncă.
Raportul mai descrie un caz legat de luarea unei măsuri preventive în apel, după închiderea dezbaterilor, pe fondul unei sesizări a părții civile. Și aici, Secția pentru judecători a dispus excluderea, iar ÎCCJ a admis recursul și a reținut, în esență, că era atributul judecătorilor să aprecieze dacă sesizarea era suficientă și că arestarea a vizat fapta pentru care inculpatul fusese trimis în judecată.
Un alt capitol este despre comportamentul în sala de judecată. Inspecția Judiciară arată că a exercitat acțiune disciplinară împotriva doamnei judecător Panioglu pentru comportament și dialog cu procurorul de ședință. Secția pentru judecători a aplicat excluderea, însă ÎCCJ a admis recursul și a aplicat sancțiunea „avertisment”, reținând că „atitudinile nedemne rezultă din tonul agresiv şi intimidant”, dar că nu sunt întrunite elementele pentru cealaltă abatere disciplinară invocată.
Raportul introduce și un caz în care o acțiune disciplinară a fost anulată pentru nulitate absolută, motivul ținând de incompatibilitatea inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea. Instituția face o precizare relevantă de cadru. Arată că în Legea nr. 305/2022, aplicabilă în prezent, un astfel de caz de incompatibilitate „nu mai este prevăzut”.
Ce controale spune Inspecția Judiciară că are în lucru
O parte semnificativă a documentului mută discuția de la dosare punctuale la mecanisme administrative. Inspecția Judiciară arată că are în atenție „în mod constant” activitatea colegiilor de conducere, respectarea repartizării aleatorii și a principiului continuității completurilor, precum și modul de organizare și modificare a completurilor.
Instituția explică faptul că, potrivit Legii nr. 305/2022, realizează controale de fond, controale tematice și controale de management. În controalele de fond, spune Inspecția, sunt analizate „exhaustiv” modul de funcționare al instanțelor și sunt formulate propuneri când sunt identificate deficiențe. Raportul insistă și pe indicatori de eficiență utilizați pentru evaluarea instanțelor, descriind parametri precum durata medie de soluționare, redactările peste termen, stocul de dosare și operativitatea.
Inspecția Judiciară anunță, în mod explicit, că este în derulare un control tematic la Curtea de Apel Pitești și la mai multe tribunale și judecătorii, cu obiectivul de a identifica „cauzele care au generat un volum ridicat de activitate” și posibile disfuncționalități „administrative, legislative sau sistemice”. Selecția instanțelor, precizează raportul, a fost realizată pe baza datelor statistice și a indicatorilor de eficiență.
În paralel, instituția notează și un control tematic la unități de parchet privind respectarea dispozițiilor judecătorului de drepturi și libertăți în cauze legate de contestația privind durata procesului penal și măsurile luate pentru dosarele de urmărire penală nesoluționate la 1 septembrie 2025.
Ce spune raportul despre „persecuția” magistraților și limitele legii
Într-un punct separat, Inspecția Judiciară răspunde alegațiilor din documentarul Recorder privind o „pretinsă persecuție” a judecătorilor incomozi. Instituția afirmă că pe pagina sa de internet pot fi identificate date statistice rezultate din activitate, inclusiv numărul acțiunilor disciplinare și soluțiile pronunțate în materie disciplinară.
Raportul include și o precizare cu impact de principiu, legată de modificările legislative. Inspecția reamintește că abaterea disciplinară privind „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, prevăzută în vechea Lege nr. 303/2004, „nu mai este, în prezent, enumerată” în Legea nr. 303/2022. Concluzia formulată este directă. „Comportamentele inadecvate ale magistraților manifestate în afara atribuțiilor de serviciu nu mai pot fi analizate din perspectivă disciplinară.”
În același timp, Inspecția arată că rămân în lege abateri disciplinare precum „atitudinile nedemne în timpul serviciului”, activități cu caracter politic sau încălcarea regulilor privind incompatibilități și interdicții.
