Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a vorbit despre negocierile purtate de prim-ministrul Florin Cîțu cu președinta CE, Ursula von der Leyen, în legătură cu banii ce vor fi alocați României prin PNRR.
"Ce trebuie să înțeleagă toți românii referitor la PNRR este că acești bani sunt în plus față de exercițiul financiar normal. Practic, totalul banilor pe care România îi va avea la dispoziție până în 2030 pe investiții este de 150 de miliarde de euro. De ce spun asta? Suma medie pe care România o are în investiții din bugetul național e de 5 miliarde.
În afară de asta există 20 de miliarde din exercițiul financiar trecut, iar în același timp avem 80 de miliarde, din care 29,2 pentru PNRR, iar restul fiind exercițiul financiar multianual. Întorcându-mă la PNRR, din acești 29,2 de miliarde de euro, 14 miliarde sunt bani nerambursabili, pe care Comisia Europeană îi trimite, reprezentând cel mai mare ajutor din istorie pe care România l-a primit. (...)
Avem acest ajutor, acest Plan Marshall pentru România, care se va implementa între 1 octombrie 2021 și 1 august 2026. Spun asta pentru ca lumea să înțeleagă că aici nu e o chestiune politică, nu e o chestiune de partid, pentru că între 2024, luna decembrie, și august 2026 sunt 18 luni, iar atunci intră la maturitate proiectele și este foarte posibil ca o bună parte din lucrările pe care noi le începem, le derulăm, cu verificări ale Comisiei Europene din 6 în 6 luni, să fie inaugurate și prezentate de guvernarea din perioada 2024-2026.
Acești bani nu îi aducem pentru a fi gestionați doar de un partid, ci de români, pentru că între 2024 și 2026 șansele să fie un alt guvern sunt uriașe.
Noi în Moldova avem 3 județe pe care le conducem, Suceava, Focșani și Iași. Restul județelor din Moldova sunt conduse de președinți de Consiliu Județean din opoziție, din PSD. Cu toate astea, Guvernul Cîțu, în parteneriat cu președintele Iohannis, au decis ca principalii bani din PNRR, iar aici vorbim de A7 și A8, vitale pentru Moldova, să fie atribuiți în felul următor: Ploiești - Buzău (368 milioane de euro), Buzău - Focșani (512 milioane de euro), Focșani - Bacău (590 de milioane de euro), Bacău - Pașcani (424 milioane de euro finanțare), Târgu Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin - Pașcani (495 de milioane de euro), Nădășelu - Poarta Sălajului (410 milioane de euro), porțiune din Autostrada Transilvaniei, dar restul nu sunt în fiefurile liberale", a completat europarlamentarul PNL, conform podul.ro.
"Mai spun 2 chestiuni în exclusivitate. Pentru Arad - Timișoara - Caransebeș și Cluj Napoca - Episcopia Bihor, căi ferate, sunt alocați 1 miliard și 300 de milioane de euro, respectiv 1 miliard și 200 de milioane de euro, plus o cale ferată nouă prin care de la Constanța se va ajunge la Mangalia în 20 de minute. De asemenea, mai avem București - Pitești și Reșița - Voiteg, 231 de milioane de euro, respectiv 45 de milioane de euro. Sunt mulți bani în zona feroviară", a conchis Rareș Bogdan.
Citește și:
Rareș Bogdan nu vrea șefia în PNL: ‘Nu candidez la președinția partidului, însă voi candida la poziția 2, 3 în partid’
