Rusia a cerut insistent Statelor Unite să pună presiune pe Europa pentru repunerea în funcțiune a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2. În acest moment, între Kremlin și Casa Albă se poartă discuţii asupra gazoductelor care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, scoase din funcţiune în urma unui sabotaj în anul 2022, imediat după începerea războiului din Ucraina.
Vorbind la televiziunea publică rusă, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a spus că va fi interesant de văzut „dacă americanii îşi vor folosi influenţa asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzarea gazului rusesc", potrivit agenţiei DPA și POLITICO.
Gazoductul Nord Stream ar putea fi inclus într-un acord de pace
Demnitarul rus nu a dezvoltat subiectul, dar declaraţia sa confirmă relatări anterioare despre posibilitatea ca gazoductul Nord Stream 2 să fie inclus într-un acord privind încheierea războiului ruso-ucrainean. Înţelegerea ar putea cuprinde şi implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.
Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în Uniunea Europeană din motive politice, forţând industria Germaniei să plătească preţuri mai mari pentru energie, efectul fiind intrarea Germaniei în recesiune. Însă, politicieni germani şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „au spus că nu vor repune în funcţiune Nord Stream pentru nimic în lume", a mai comentat ministrul rus. „Aceşti oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigaşi", a adăugat Lavrov.
În septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat, în apropierea insulei daneze Bornholm, una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit, nefolosit deloc. Alte explozii provocate în acelaşi timp şi în aceeaşi zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.
O enigmă neelucidată - cine a sabotat Nord Stream
Sabotajul este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, negată de Kiev. Potrivit unor informaţii scurse în mediul online şi preluate de cotidianul Washington Post, SUA ar fi avut, cu 3 luni înainte de sabotaj, informaţii despre un plan ucrainean de a ataca Nord Stream cu o echipă de 6 persoane a forţelor de operaţiuni speciale.
O altă teorie este vehiculată de jurnalistul american de investigaţie Seymour Hersh, potrivit căreia scafandri ai US Navy, ajutaţi de Norvegia, ar fi plantat dispozitive explozive pe aceste conducte în iunie 2022, declanşându-le 3 luni mai târziu. Acuzaţiile au fost negate de fosta administraţie Joe Biden.
Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitând reparaţii complexe - şi Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti. Acestea au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA,darmult mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.
