Unitatea 2 de la Cernavodă, în pericol de oprire
România se confruntă cu o criză energetică fără precedent, generată de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, care asigură aproximativ 35% din producția de electricitate a țării, funcționează la limită. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat la data de 28 iulie 2026, din cauza lipsei apei suficiente pentru răcire. Ministerul Energiei a anunțat că există riscul indisponibilizării și a Unității 2, ceea ce ar lăsa România fără energie nucleară pentru o perioadă necunoscută.
De ce este oprită centrala de la Cernavodă
Reactorii nucleari au nevoie de cantități mari de apă pentru răcirea sistemelor. Nivelul Dunării la intrarea în România a ajuns la un minim istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă. Această situație face imposibilă asigurarea debitului necesar pentru funcționarea în siguranță a centralei. Unitatea 1 a fost oprită preventiv pentru a evita orice risc de accident, iar autoritățile monitorizează constant evoluția nivelului apelor pentru a decide soarta Unității 2.
Urmările opririi reactorilor pentru producția de energie
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă ar elimina din rețea aproximativ 1.400 de megawați de capacitate de producție. Această pierdere ar forța România să importe energie electrică la prețuri ridicate sau să folosească centralele pe gaze naturale, care sunt mai poluante și mai scumpe. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că importurile scumpe de energie din orele de vârf ar putea influența facturile din toamnă. De asemenea, Transelectrica și ANRE au autorizat toate capacitățile finalizate, inclusiv fotovoltaice și eoliene, să intre imediat în producție pentru a compensa deficitul.
Stare de alertă energetică în România
În urma situației critice, România a intrat în stare de alertă energetică pe toată durata lunii august. Măsura permite autorităților să ia decizii rapide privind distribuția energiei și să autorizeze capacități suplimentare de producție. Un mesaj de alertă timpurie a fost transmis la Comisia Europeană, pentru a informa partenerii despre riscurile la adresa securității energetice regionale. Starea de alertă nu presupune deocamdată restricții pentru consumatorii casnici, dar companiile mari energofage pot fi solicitate să reducă consumul în orele de vârf.
Intervențiile pentru salvarea Unității 2
Pentru a preveni oprirea Unității 2, autoritățile au demarat mai multe acțiuni. A fost efectuată o detonare controlată a stâncii Pârjoaia de pe Brațul Bala, operațiune care a permis o ușoară creștere a nivelului apei cu doi centimetri. De asemenea, echipele de la Apele Române desfășoară operațiuni de dragaj pentru a adânci albia fluviului în zona centrală. Șeful centralei nucleare a dat asigurări că Unitatea 2 funcționează la parametri normali și că nu se fac compromisuri în privința securității nucleare.
Impactul economic și social
Oprirea completă a centralei de la Cernavodă ar avea consecințe grave pentru economia românească. Pe lângă costurile suplimentare cu importurile de energie, companiile din industrie s-ar putea confrunta cu întreruperi în alimentarea cu curent electric. Agricultura este deja afectată de secetă, iar o eventuală criză energetică ar agrava situația. Experții în energie avertizează că, dacă seceta va continua și în lunile următoare, România ar putea avea nevoie de măsuri de austeritate energetică.
Perspectiva pe termen scurt
Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării ar putea crește ușor începând cu 13 august, dar această creștere va fi insuficientă pentru a compensa deficitul acumulat. Autoritățile lucrează la un plan de contingență care prevede activarea tuturor capacităților de producție disponibile și reducerea consumului în sectorul public. Ministrul Energiei a dat asigurări că stocurile de cărbune și gaz sunt la niveluri confortabile și că nu există riscul unor pene masive de curent.
Concluzie
Unitatea 2 de la Cernavodă riscă să fie oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării, după ce Unitatea 1 a fost deja deconectată la finalul lunii iulie. Situația pune România în fața unei crize energetice serioase, cu efecte asupra prețurilor și a securității alimentării cu energie. Autoritățile au declarat stare de alertă și iau măsuri pentru a compensa deficitul de producție, dar soluția pe termen lung depinde de revenirea nivelului apelor în fluviu.
Surse: ziare.com, digi24.ro, mediafax.ro, europafm.ro, ziarulprofit.ro
