Într-o altă imagine a învățământului sunt olimpicii care câștigă an de an medalii la concursurile internaționale. Educația este unul dintre domeniile cu cele mai multe schimbări, ”un experiment” cu milioane de copii, dintre care unii aleg să plece să-și continue studiile la universități din străinătate.
Primele schimbări aduse Educației au fost în 1990, când s-a decis desființarea examenului de treaptă din clasa a X-a și s-au reînființat școlile pentru cultele religiose. Însă, cele mai multe modificări le-au adus cele două legi din 1995, respectiv din 2011. Legea din 1995 a modificat examenele naționale și mărit taxele pe care ar fi trebuit să le plătească studenții, ceea ce a dus la cea mai mare grevă studențească din România. Legea 84/1995 a fost apoi modificată de 61 de ori, iar în 1999 a fost adoptată o nouă lege care a adus noi schimbări la admiterea la liceu prin metodologia care se elabora de către Ministerul Educației la începutul anului școlar.
O altă schimbare majoră a sistemului de educație a avut loc în 2011, când a fost adoptată o nouă lege a Educației, după care funcționează și astăzi învățământul. Legea ”Funeriu”, cum este denumită, a adus clasa pregătiroare, schimbarea examenelor naționale, camere video în sălile de examen, modificări în privința pregătirii profesorilor. Însă, legea din 2011 a fost schimbată de cel puțin 88 de acte normative și nu se mai recunoaște forma inițială.
Daniel Funeriu: Fotografia reală e dată de rezultatele la testele PISA, nu de ochii mei, care pot fi subiectivi. Arată ca o uzină chimică cu ţevi ruginite din care se scurg reactivii scumpi (inteligenţa copiilor), operată de muncitori (profesori) majoritar slabi şi care consumă prea multă energie şi reactivi scumpi (bani din impozite) pentru a produce material care se vinde ieftin (tineri slab pregătiţi). Doar arareori, când, întâmplător, sunt în tură suficienţi muncitori (profesori) buni ies produse de calitate, bune de pus în vitrină.
Muncitorii proşti ai acestei uzine sunt apăraţi de sindicate violente şi vocale, cei buni marginalizaţi, iar când vine vreunul care ştie cum să repună totul pe picioare e bătut măr de artizanii falimentului: cei care câştigă bani grei din vinderea terenurilor şi decuparea uzinei pentru fier vechi. Totul în aplauzele vecinilor care sunt intoxicaţi de fumul uzinei, dar cu care s-au obişnuit, şi al muncitorilor de slabă calitate apăraţi de sindicat.
Mircea Miclea: Ar fi câteva dimensiuni care ar trebui scoase în evidență. Întâi, aș spune că, din păcate, sunt tot mai puțini elevi în sistemul de educație, ceea ce înseamnă că demografia este în cădere liberă, ceea ce nu este deloc bine pentru un sistem educațional. În al doilea rând, calitatea prestației didactice este adesea mai slabă decât înainte, adică predăm din ce în ce mai prost la din ce în ce mai puțini copii. În al treilea rând este o subfinanțare cronică. În al patrulea rând, există anumite compatibilități de structură între învățământul nostru și cel dinafară, dar mai puțin compatibilități de calitate. De exemplu, învățământul nostru s-a compatibilizat cu cel european prin ciclurile de studiu – licență,masterat, doctorat, din păcate calitatea mai ales a masteratului și a doctoratului este mai slabă decât în străinătate.
Ecaterina Andronescu: Este mult mai polarizat sistemul de învățământ astăzi, adică la un pol se grupează școlile care fac performanță și cu care putem intra în orice competiție, la polul celălalt sunt școlile unde perfomanța este nemulțumitoare.
Sorin Cîmpeanu: Educația arată a fi derutată între reglementări care nu sunt întotdeauna coerente, între interesele principalilor actori din sistemul de educație, între specificul național și deschiderea către internațional, între promovarea elitelor și sustinerea unui acces echitabil la educatie. Din fericire, avem încă elite - este vorba și de profesori, și de elevi, și de studenți, dar problema rămâne ridicarea nivelului mediu. Există soluții, dar acestea necesită, așa cum spuneam, viziune, competență și coerentă.
Mircea Dumitru: Într-o continuă căutare de sine, o continuă criză de dezvoltare și de tranziție. După acești 30 de ani post-decembriști, noi încă nu știm care este drumul pe care îl construim pentru această națiune, pentru acest popor, prin educație, informeaza hotnews.
Vezi și:
Vești pentru toți românii- Calcule și reduceri ale impozitului
Schimbare radicală începând de mâine- Milioane de români sunt vizați
Pensii speciale de la 1 ianuarie 2020: sume exorbitante!
