Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), se poziționează de partea magistraților care au făcut dezvăluiri despre problemele sistemului de justiție din România. Continuă șirul reacțiilor, după apariția documentarului Recorder.
Kovesi s-a arătat îngrijorată în legătură cu afirmațiile care afectează independența și reputația magistraturii. În plus, ea a invocat procesul pe care l-a câștigat la CEDO și care a consfințit că sancționarea ori revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Sfatul Laurei Kovesi
Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a explicat că autoritățile ar trebui să se concentreze asupra fondului criticilor apărute în spațiul public, lucru care poate fi realizat prin stabilirea faptelor și prin definirea unor măsuri corecte. În opinia lui Kovesi, acesta este singurul mod prin care credibilitatea instituțiilor în fața cetățenilor poate fi protejată.
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție. În cauza Kovesi c. României, Curtea a reținut că sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest principiu nu este unul personal, ci unul universal, aplicabil tuturor magistraților care acționează cu bună-credință.
În calitate de procuror-șef european, doresc să îmi exprim îngrijorarea cu privire la recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România. Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri. Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare.
În locul unor măsuri represive împotriva judecătorilor și procurorilor care au semnalat abuzuri, autoritățile competente ar trebui să se concentreze asupra fondului acestor critici, prin stabilirea faptelor și definirea unor măsuri corective adecvate, pe această bază. Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic”, a spus Kovesi pentru G4Media
Moment „exploziv” în conferința Curții de Apel București
Joi, 11 decembrie 2025, Curtea de Apel București a organizat o conferință de presă, după investigația Recorder care a stârnit o adevărată furtună.
Evenimentul a fost marcat de intervenția judecătoarei Raluca Moroșanu. Aceasta l-a apărat pe Laurențiu Beșu, magistratul care a discutat cu jurnaliștii de la Recorder. După apariția documentarului, el a fost acuzat că ar fi făcut afirmații false și că ar fi fost „ofiţer la doi şi-un sfert”.
„Mă numesc Raluca Moroşanu. Sunt judecător la Secţia I Penală a Curţii de Apel Bucureşti. Am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel Bucureşti. Am venit aici ca să-l susţin pe colegul Laurenţiu Beşu şi să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună.
Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă.
Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face, iată, sunt aici unii care vor susţine, probabil, conducerea.
Aşa, ca paranteză – nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la «Doi şi un sfert», nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat.
Colegii din ţară mă cunosc, pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistratului şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani. Şi ei vor şti că nu mint, dacă nu-l cred pe colegul Laurenţiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am putut spune”, a comunicat Moroșanu
Acuzațiile îndreptate către Beșu
Cu o seară înainte, Curtea de Apel București a emis un comunicat oficial prin care l-a acuzat pe magistratul Beșu că ar fi denaturat fapte pentru a susține afirmațiile privind modul în care se produc delegările judecătorilor.
„Afirmațiile publice ale unui judecător, Beșu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, se arată în textul instituției
Totodată, CAB a transmis că Beșu ar fi fost „ofițer la doi și-un sfert”, aspect incompatibil cu statutul de judecător. Beșu a respins însă aceste acuzații, în dialog cu oamenii de presă de la Recorder.
