România reprezintă al patrulea contributor la producția de reziduuri din UE, însă ocupă doar locul al șaselea în ceea ce privește producția economică din agricultură, potrivit unui raport elaborat de Uniunea Europeană.
Producția totală de biomasă din Europa a crescut sensibil în ultimii 22 de ani.
Producție în creștere de 921 de milioane tone de biomasă la nivelul UE
Aceasta cunoaște variații intra-anuale și geografice generate de climă, gestionare și suprafața cultivată, până la o cifră estimativă de 921 de milioane de tone, în perioada de referință vizată (2018 – 2022). Din această cantitate, 54% înseamnă producție economică și 46% sunt reziduuri, inclusiv cele lăsate pe câmp cu scopul ca solul să fie mai fertil.

Concret, țările UE produc anual circa 297 de milioane de tone de reziduuri, în mare parte în 6 state membre - Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și România, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. Ţara noastră este al patrulea contributor la producția de reziduuri din UE, deși ocupă doar locul 6 ca producție economică a sectorului agricol, potrivit raportului citat.
„Fiind un mare producător de porumb, România poate produce cantități mari de biomasă din frunze și tulpini, chiar și atunci când randamentele la boabe sunt medii sau scăzute. În schimb, Italia este al treilea contributor la producția economică a UE, dar al șaselea contributor la producția de reziduuri, deoarece cea mai mare parte a producției provine din plante verzi, care reprezintă doar partea economică”, se arată în raport.
Grâul și porumbul sunt principalele surse de biomasă agricolă în cazul ambelor culturi, biomasa reziduală fiind mai mare decât partea economică, scrie economica.net. În afară de cereale, reziduuri rezultă și în urma culturilor oleaginoase.
Europenii folosesc biomasa în special ca furaj
Cea mai mare parte din biomasa disponibilă în UE a fost produsă la nivelul țărilor membre, doar 3% din valoare reprezentând importuri nete. Așadar, 76% din oferta totală de biomasă agricolă (comerț net) a servit ca hrană pentru animale și furaje. 24% din biomasa disponibilă este utilizată în scopuri nealimentare sau este aruncată, nemaiputând fi alocată unei categorii specifice.
Alte utilizări ale biomasei agricole vizează biocombustibilii, precum biodieselul și etanolul. UE este cea mai mare piață din lume atât pentru producție, cât și pentru consum de biodiesel, ambele fiind un segment stabil al utilizării biomasei. Producția de biodiesel se bazează preponderent pe uleiul de rapiță, uleiul de gătit uzat și grăsimile animale.
Producția de etanol utilizează mai ales cereale și sfeclă de zahăr. În plus, biocombustibilii avansați și instalațiile de biometan folosesc mai mult reziduuri și deșeuri agricole, conchide raportul.



















