În ciuda măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, economia românească nu pare să-și revină prea curând. Potrivit unei analize realizate recent de Allianz Research, Ungaria și România vor fi anul acesta codașe în ceea ce privește creșterea economică. Cu toate aceste, alte state din estul Europei vor avea parte de un adevărat reviriment economic.
O analiză privind perspectivele economiei mondiale în 2026, realizată de către Allianz Research, arată că prognoza pentru evoluția economiei românești nu ne dă motive de încredere pentru acest an, chiar dacă se anticipează o consolidare fiscală.
Potrivit analizei, anul acesta trebuie luate în considerare următoarele riscuri negative: instituționale, geopolitice și financiare. În primul rând, riscurile instituționale, inclusiv independența băncii centrale, protecționismul și rezultatele alegerilor, cresc probabilitatea unor schimbări negative de politici. În al doilea rând, riscurile geopolitice și prioritățile de securitate națională vor continua să provoace volatilitate.
În cele din urmă, riscurile financiare, cum ar fi posibilitatea unei corecții a capitalului propriu din partea inteligenței artificiale, presiunile reînnoite de dolarizare, turbulențele de pe piețele de credit private și îngrijorările cu privire la sustenabilitatea datoriei publice, vor continua să crească pe parcursul anului 2026.
România și Ungaria, codașele Europei în 2026
Creșterea economică în țările emergente din Europa este așteptată să se consolideze treptat pe parcursul anului 2026, susținută de cererea internă rezistentă și de o revenire a investițiilor, pe măsură ce fondurile Facilității de redresare și reziliență a UE sunt utilizate înainte de termenul-limită de la mijlocul acestui an.
Cu toate acestea, redresarea va rămâne inegală în regiune. Astfel, economiștii se așteaptă ca Cehia și Polonia să obțină performanțe mai bune. Cehia va beneficia de extinderea creșterii dincolo de consum, în timp ce Polonia va profita de o nouă redresare a activității de investiții și de o cerere solidă a gospodăriilor.
În schimb, Ungaria și România vor rămâne probabil în urmă. Expansiunea fiscală preelectorală a Ungariei nu se traduce într-o activitate mai intensă, în timp ce consolidarea fiscală considerabilă a României va afecta perspectivele de creștere pe termen scurt. Cererea externă va oferi doar un sprijin limitat, având în vedere impulsul industrial european slab și impactul persistent al fricțiunilor comerciale dintre SUA și UE, în special în lanțurile de aprovizionare din industria auto. Creșterea în regiune va fi în medie de +2,6% în 2026 și de +2,7% în 2027.
Inflația în întreaga regiune va rămâne peste obiectivele băncilor centrale în 2026, reflectând presiunile persistente asupra pieței de bază și cererea internă fermă. Dezinflația a încetinit, rigiditatea prețurilor fiind evidentă în special în sectorul serviciilor și în zona imobiliară rezidențială. Deși efectele de bază temporare pot reduce ratele dobânzilor în unele țări, inflația de bază va rămâne ridicată. Inflația va fi în medie de 3,9% în 2026. Convergența către țintă este așteptată abia în 2027, când este estimată la o medie de 3,2%.
