O așa-zisă „platformă de investiții” care promite câștiguri de zeci sau sute de ori mai mari decât sumele investite folosește numele fostului ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, și controversa publică privind averea acesteia pentru a construi o schemă de înșelăciune destinată atragerii de victime din mediul online.
Procurorii avertizează că, în realitate, astfel de „oportunități” ascund mecanisme infracționale complexe, care duc la pierderea banilor și la compromiterea datelor personale și bancare.
Articol fals, atribuit unei publicații cunoscute
Schema este promovată prin intermediul unui articol distribuit agresiv pe rețelele de socializare, care folosește logo-ul ziarului Libertatea, fără a avea însă vreo legătură cu site-ul publicației. Materialul susține în mod fals că Rodica Stănoiu, în vârstă de peste 80 de ani, ar fi obținut șase milioane de lei prin investiții realizate pe o platformă bazată pe „inteligență artificială”.
Textul este construit într-un stil jurnalistic aparent credibil, presărat cu fotografii din activitatea politică a fostului ministru, inclusiv imagini alături de figuri politice cunoscute, precum Adrian Năstase. Narațiunea este completată de citate inventate, atribuite unei presupuse asistente personale, care ar descrie investițiile ca pe „un joc” zilnic, ușor și lipsit de riscuri.
Documente bancare fabricate și povești despre moștenitori
Pentru a întări aparența de autenticitate, materialul publicitar include și un pretins „certificat bancar” pe numele Rodicăi Stănoiu, document care conține greșeli evidente de redactare, dar poartă sigla unei mari bănci din România. Acesta ar fi dovada existenței celor șase milioane de lei într-un cont asociat platformei.
Mai departe, articolul construiește o poveste elaborată despre moștenitori – soțul și doi nepoți – care ar fi nevoiți să decidă în unanimitate ce fac cu banii, conform unui testament fictiv. Sunt citate declarații inventate ale unor avocați și membri ai familiei, iar cititorilor li se sugerează că suma continuă să crească zilnic, chiar și după „moartea” fostului ministru.
Îndemn direct la investiții și promisiuni nerealiste
Finalul materialului abandonează orice aparență jurnalistică și devine un apel explicit la investiții. Sub pretextul unei recomandări editoriale, cititorii sunt instruiți pas cu pas cum să se înscrie pe platformă, fiindu-le promise câștiguri de 15.000–25.000 de lei la un depozit minim de aproximativ 1.100 lei. Rentabilitatea este prezentată ca fiind „confirmată” și „autentică”, o formulare menită să creeze un fals sentiment de siguranță.
Avertismentul procurorilor: cum funcționează schema
Procurorul Adrian Radu, șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, avertizează că astfel de platforme sunt, în realitate, instrumente de fraudă informatică.
Potrivit acestuia, victimele sunt atrase inițial cu sume mici și randamente spectaculoase afișate pe pagini false, create special pentru a simula câștiguri rapide.
Ulterior, infractorii propun investiții „mai profitabile” și solicită date sensibile: fotografii ale cardurilor bancare, coduri de securitate sau instalarea unor aplicații care permit controlul de la distanță al telefonului. Odată obținut accesul, victimele pot fi blocate în afara propriului dispozitiv, iar banii sunt transferați rapid din cont în cont, uneori fiind convertiți în criptomonede pentru a li se pierde urma.
Nume cunoscute, folosite ca momeală
Potrivit procurorului, Rodica Stănoiu nu este un caz izolat. În scheme similare au fost folosite nume sonore din viața publică, de la Ion Țiriac până la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, tocmai pentru a induce ideea de legitimitate și succes financiar garantat.
Infracțiuni grave, nu simple „țepe”
Din punct de vedere juridic, astfel de fapte pot întruni elementele mai multor infracțiuni: fals informatic, înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, precum și alterarea integrității datelor și perturbarea funcționării sistemelor informatice.
