Banca Națională a României a publicat vineri, 14 iunie 2025, cele mai recente date privind balanța de plăți și datoria externă pentru perioada ianuarie–aprilie 2025.
Potrivit statisticilor oficiale, deficitul de cont curent al României a continuat să crească într-un ritm accelerat, ajungând la 10 miliarde de euro, față de 6 miliarde de euro în primele patru luni din 2024.
Totodată, datoria externă totală a depășit pentru prima dată pragul de 209 miliarde de euro, înregistrând un avans de 4,2 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2024. BNR precizează că această valoare cumulează atât datoria publică externă (a statului), cât și datoria sectorului privat în valută.
Deficitul de cont curent s-a majorat cu peste 60% într-un an
Conform datelor publicate de Banca Națională a României, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro în perioada ianuarie–aprilie 2025, comparativ cu 6 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.
Această creștere de peste 60% într-un singur an reflectă dezechilibrele tot mai mari în relațiile economice externe ale României. În termeni nominali, este vorba despre o creștere a deficitului cu 4 miliarde de euro într-o perioadă de doar patru luni.
Deficitul de cont curent reflectă diferența dintre economisirea internă și investițiile interne. Un dezechilibru de acest tip semnalează faptul că România se bazează tot mai mult pe capital străin pentru a-și susține nevoile de finanțare.
Deficitul comercial a urcat la 11,6 miliarde de euro
O componentă importantă a deficitului de cont curent este deficitul comercial, adică soldul negativ între exporturile și importurile de bunuri.
Potrivit BNR, în perioada analizată, deficitul comercial a crescut la 11,6 miliarde de euro, față de 9 miliarde de euro în primele patru luni ale anului 2024. Aceasta reprezintă o majorare de 2,6 miliarde de euro într-un singur an.
Creșterea importurilor, în special pe fondul cererii interne ridicate și al prețurilor mari la energie, a contribuit decisiv la adâncirea dezechilibrului. Exporturile nu au crescut într-un ritm comparabil, fapt care a accentuat presiunea asupra balanței comerciale.
Datoria externă totală a depășit 209 miliarde de euro
În ceea ce privește datoria externă totală, BNR a anunțat că la sfârșitul lunii aprilie 2025 aceasta a ajuns la 209 miliarde de euro, în creștere cu 4,2 miliarde de euro față de nivelul înregistrat la finalul anului trecut.
Această valoare include atât:
Datoria publică externă – care reprezintă împrumuturile contractate de stat de pe piețele externe;
cât și datoria externă privată – adică împrumuturile companiilor și ale sectorului bancar din România.
Creșterea rapidă a datoriei externe vine pe fondul deficitului bugetar ridicat, al necesarului mare de finanțare și al încetinirii fluxurilor de capital nerambursabile, inclusiv fonduri europene.
Poziția externă a României se deteriorează pe zi ce trece
Conform specialiștilor, creșterea deficitului de cont curent și majorarea datoriei externe semnalează o deteriorare a poziției externe a României. În lipsa unor corecții fiscale și structurale, riscurile de finanțare externă ar putea crește.
În luna mai, Comisia Europeană a avertizat că România ar putea depăși în 2025 un deficit bugetar de 6,9% din PIB, iar FMI a recomandat consolidarea fiscală și reducerea deficitului de cont curent, pentru a menține încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică.
Ratingul de țară al României se află în continuare în zona investment grade, dar toate cele trei mari agenții de rating – Moody’s, Fitch și S&P – au menținut perspectivă negativă, tocmai din cauza dezechilibrelor externe și fiscale.
Semnale din piață: Presiuni asupra leului și dobânzilor
Creșterea deficitului de cont curent și a datoriei externe pune presiune și asupra cursului valutar. Leul s-a depreciat ușor în ultimele săptămâni, cursul de schimb atingând valori apropiate de 5,05 lei/euro.
Totodată, costurile de finanțare externă au crescut. Randamentele pentru titlurile de stat în euro au urcat pe fondul îngrijorărilor investitorilor privind stabilitatea macroeconomică a țării.
În paralel, BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 7% pentru a ține sub control inflația, dar spațiul de manevră este limitat în lipsa unui efort bugetar susținut.
