România va trebui să le plătească cheltuieli şi costuri în valoare de 8.500 de euro lui Leonard Zăicescu, născut în 1927, şi Anei Fălticineanu, născută în 1929. Cele două persoane sunt și origine evreiască și locuiesc în București în acest moment, informează News.ro, care preia AFP.
România, condamnată la CEDO
Cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 4291716) priveşte rejudecarea şi achitarea în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite prin implicarea lor, printre altele, în persecuţia evreilor români în anul 1941, în special prin participarea lor în pogromul din Iaşi, al cărui supravieţuitor este domnul Zăicescu, dar şi prin plasarea unui mare număr de evrei în ghetouri, situaţie în care s-au aflat ambii reclamanţi.
Cei doi ofiţeri care sunt prezentaţi doar cu iniţialele lor, respectiv R.D. (locotenent-colonel şi fost şef de secţie în Marele Cartier General al Armatei) şi G.P. (locotenent-colonel sub comanda directă a lui R.D.), au fost condamnaţi de instanţe ale Tribunalelor Poporului,
Acestea au fost înfiinţate în 1945 pentru a urmări penal şi a pedepsi, alături de alte crime, şi masacrul populaţiei evreieşti, notează CEDO.
Imediat după căderea comunismului, în anii 1990 mai multe procese penale referitoare la crime de război au fost redeschise, inclusiv cele privindu-i pe R.D. şi G.P. (ambii decedaţi între timp) ale căror condamnări au fost anulate de către Curtea Supremă de Justiţie.
Justificarea a fost faptul că aceştia ar fi fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor privind deportarea evreilor români şi nu ar fi avut nicio implicare în masacrele evreilor, care ar fi fost efectuate doar de trupele germane.
Citește și: Supermarketul 100% românesc zdrobește Lidl, Kaufland sau Mega Image în multe localități din România. Are zeci de magazine în toată țara
Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu, supraviețuitori ai holocaustului
În anul 2016, reclamanții Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu au aflat „din întâmplare” că doi foşti locotenenţi-colonei din Armata română au fost până la urmă achitaţi de către Curtea Supremă, în anii ’90, cu titlu postum, după ce au fost condamnaţi, după 1945, la 10 ani şi 15 ani de muncă forţată cu privire la crime de război.
Cei doi ofițeri au fost acuzaţi de participare la deportarea unor evrei români şi la Pogromul de la Iaşi, care a condus la moartea a mii de oameni într-o perioadă în care România era aliata Germaniei naziste.
Atunci, în țara noastră se exista reia cea mai mare populaţie evreiască din Europa. În anul 1941 mii de evrei au fost fost executaţi de militari, iar supravieţuitorii au fost înghesuiţi în vagoane de marfă ale căror deschizături au fost astupate.
Aceștia au fost lăsați fără apă într-o căldură atroce. În aceste condiții majoritatea au murit asfixiaţi, însă Leonard Zăicescu a reușit să supraviețuiască. Ana Fălticineanu a fost aruncată într-un ghetou, dar a reușit să supraviețuiască, trăind ascunsă timp de trei ani.
În anii ’90, Curtea Supremă a României i-a achitat pe cei doi militari pe motiv că „s-au conformat pur şi simplu ordinelor referitoare la deportarea evreilor români şi nu au fost implicaţi deloc în masacre de evrei, comise numai de către trupe germane”
Argumentele Curții Supreme, doar ,,scuze”
CEDO a stabilit că argumentele avansate de către Curtea Supremă română „sunt doar scuze sau eforturi de estompare a responsabilităţilor şi de a arunca asupra altei naţiuni vina Holocaustului, pline de dispreţ faţă de fapte istorice bine stabilite”.
Curtea stabileşte că Guvernul român „nu a furnizat motive pertinente şi suficiente în vederea justificării revizuirii unor condamnări istorice” şi conchide că achitările erau „excesive” şi „nu erau necesare într-o societate democratică”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un tribunal internaţional însărcinat să sancţioneze încălcări ale Convenţiei europene de salvare a drepturilor omului, un text ratificat de 46 de state care fac parte din Consiliul Europei (CoE).
