România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piața externă, luni, 2 noiembrie 2026, prin vânzarea de obligațiuni cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Operațiunea a fost lansată dimineață, iar în etapa finală subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro. Această valoare reprezintă cererea pentru titluri, nu suma împrumutată efectiv de stat.
Împrumutul urmează rectificării bugetare
Finanțarea vine după aprobarea rectificării bugetare, în ședința de guvern de vineri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase la finalul săptămânii trecute că România urma să se împrumute de pe piețele externe. Banii sunt necesari pentru finanțarea deficitului bugetar, într-o perioadă în care autoritățile mai au de acoperit un necesar important până la încheierea anului.
Împrumutul a fost contractat într-un climat de precauție pe piețele externe, înaintea alegerilor intermediare din Statele Unite. Economiștii și bancherii anticipau această operațiune și estimau că Ministerul Finanțelor ar putea atrage câteva miliarde de euro, în funcție de condițiile de pe piețele internaționale.
Cum sunt împărțite cele 4,5 miliarde de euro
Cea mai mare sumă a fost atrasă prin obligațiunile cu scadența la 8 ani: 2 miliarde de euro. Titlurile pe 4 ani au adus 1,25 miliarde de euro, iar cele pe 12 ani au asigurat alte 1,25 miliarde de euro. Aceste trei componente alcătuiesc suma împrumutată în cadrul operațiunii de la începutul lunii noiembrie.
Obligațiunile pe 12 ani sunt obligațiuni verzi. Fondurile obținute prin vânzarea lor sunt condiționate de utilizarea în proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Așadar, această componentă a finanțării are o cerință privind destinația banilor, pe lângă termenul mai lung la care ajung la scadență titlurile emise de stat.
Costurile au scăzut față de deschiderea operațiunii
Costurile de împrumut au coborât față de nivelurile indicate la deschiderea operațiunii, pe fondul subscrierilor investitorilor. Pentru titlurile pe 4 ani, marja adăugată ratei de referință a scăzut de la 210 la 190 de puncte de bază.
Pentru obligațiunile pe 8 ani, aceasta a coborât de la 310 la 285 de puncte de bază, iar pentru cele pe 12 ani, de la 360 la 335 de puncte de bază.
Nivelul final al subscrierilor, de 7,7 miliarde de euro, a depășit astfel valoarea finanțării atrase. Cele două cifre descriu aspecte diferite ale aceleiași emisiuni: interesul exprimat de investitori, respectiv banii pe care statul i-a împrumutat prin vânzarea obligațiunilor. Suma atrasă rămâne de 4,5 miliarde de euro.
Necesarul de finanțare anunțat înaintea împrumutului
După ședința în care a fost aprobată rectificarea bugetară, Alexandru Nazare a afirmat că Guvernul mai avea de împrumutat aproximativ 70 de miliarde de lei în cele circa 8 săptămâni rămase până la finalul anului. Suma anunțată atunci privea finanțarea de pe piața internă și de pe cea externă, nu doar operațiunea în euro încheiată luni.
Ministrul a susținut că rectificarea deschidea calea pentru accesarea piețelor externe. Tot el a afirmat că, de la învestirea Guvernului, costurile finanțării naționale scăzuseră cu 40–60 de puncte de bază, iar cele aferente obligațiunilor în euro, cu 20–30 de puncte de bază. România nu putuse accesa o perioadă piața externă din cauza crizei politice din ultimele luni.
Ce arătau datele din octombrie
Datele disponibile pentru 12 octombrie arătau împrumuturi totale de 185,1 miliarde de lei. Din această sumă, 53,98 miliarde de lei proveneau de pe piața externă, față de un plan de 105 miliarde de lei. De pe piața internă fuseseră atrase 131,12 miliarde de lei, dintr-un plan de 160 de miliarde de lei.
La acea dată, planul anual de finanțare era realizat în proporție de 70%.
Până la mijlocul lunii octombrie, Ministerul Finanțelor utilizase și plasamente private. Prin aceste operațiuni atrăsese de pe piața externă echivalentul a 1,9 miliarde de euro, iar de pe piața internă alte 11,4 miliarde de lei. Aceste valori descriu finanțările anterioare emisiunii din noiembrie.
Separat, necesarul brut de finanțare guvernamentală pentru 2026 fusese estimat anterior la aproximativ 278,5 miliarde de lei. Estimarea lua în calcul deficitul bugetar previzionat la circa 6,2% din produsul intern brut, echivalent cu aproximativ 127,8 miliarde de lei, și datoria care trebuia refinanțată în cursul anului, de aproximativ 150,7 miliarde de lei.
Surse: Profit.ro.
