Numărul persoanelor aflate „în risc de sărăcie” este în scădere în România, conform cifrelor furnizate de INS. Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a ridicat, în anul 2024, la 3,595 milioane, mai puţine cu 375.000 faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.
Rata sărăciei relative (AROP) în Uniunea Europeană a fost în medie de 16,2% în anul 2024, România înregistrând 19%, în timp ce grecii au avut 19,6%, iar bulgarii 21,7%, cea mai mare rată a sărăciei din UE. Spania a fost sub noi, cu 19,7%, în timp ce Italia este, practic, egala noastră, cu 18,9%.
Suntem egalii italienilor
Cele mai mici rate ale sărăciei sunt în Cehia, Belgia Danemarca, Țările de jos și Irlanda, la polul opus aflându-se Bulgaria Letonia, Lituania, Croația, Estonia, Spania și Grecia, cu cele mai mari rate ale sărăciei.
În România, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (19% faţă de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) şi a celor de 18-24 ani (22,2%).
"Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 43,6%", notează INS.
Decenţa minimă de trai, afectată
Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior.
Zonele cele mai afectate sunt regiunile Sud-Est (cu o rată AROPE de 39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%). La polul opus, București-Ilfov se menține cu cea mai mică rată – 12%.
Structura gospodăriilor influențează semnificativ riscul social: familiile numeroase (doi adulți și trei sau mai mulți copii) au cea mai mare incidență, peste 50%, urmate de cele monoparentale (36,5%) și gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii (37,2%).
