România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul inflație, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru luna septembrie 2026. Rata anuală a inflației în țară noastră a ajuns la 6,5 la sută, în creștere de la 6,3 la sută în august. Această valoare plasează România pe primul loc în clasamentul european, urmată de Lituania cu 6,1 la sută și Bulgaria cu 5,6 la sută. La polul opus, Suedia înregistrează o inflație de doar 1 la sută, într-un contrast dramatic care evidențiează decalajele economice din interiorul blocului comunitar.
Cum arată cifrele inflației în UE
La nivelul zonei euro și al Uniunii Europene, rata anuală a inflației a crescut la 3,8 la sută în septembrie, de la 3,2 la sută în august. Această accelerare generală este determinată de mai mulți factori, inclusiv de creșterea prețurilor la energie și de presiunile salariale. În România, însă, fenomenul este amplificat de dinamici interne specifice. Rata inflației de la începutul anului a ajuns la 5,4 la sută, iar media modificării prețurilor de consum în ultimele douăsprezece luni a fost de 9,2 la sută, una dintre cele mai ridicate din istoria recentă.
Ce s-a scumpit cel mai mult
Indicele prețurilor de consum din septembrie comparativ cu august a fost de 100,77 la sută, ceea ce înseamnă că prețurile au continuat să crească într-un ritm alert. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la alimente, servicii și bunuri nealimentare. Carnea, ouăle, laptele și produsele de panificație au devenit tot mai greu accesibile pentru familiile cu venituri mici și medii. De asemenea, serviciile de utilități, transport și telecomunicații au contribuit semnificativ la presiunea inflaționistă. Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la un nivel ridicat pentru a tempera inflația, însă efectele se fac simțite lent.
De ce România rămâne campioana inflației
Mai mulți factori explică persistența inflației ridicate în România. Deficitul bugetar masiv, politica fiscală expansionistă din anii anteriori și presiunile salariale din sectorul public au alimentat cererea agregată. în același timp, deprecierea monedei naționale față de euro și dolar a scumpit importurile. România importă o parte semnificativă din consumul intern, iar cursul de schimb nefavorabil se transmite direct în prețurile de raft. De asemenea, costurile cu energia și combustibilii rămân volatile, influențate de situația geopolitică internațională. Toți acești factori creează un mediu propice pentru scumpiri.
Comparație cu alte țări din regiune
În timp ce România se confruntă cu o inflație de 6,5 la sută, alte țări din regiune raportează valori mult mai mici. Ungaria are o inflație de 2,1 la sută, Polonia de aproximativ 3 la sută, iar Cehia se situează sub 3 la sută. Această diferență arată că politicile monetare și fiscale din țările vecine au fost mai eficiente în a domoli presiunile inflaționiste. Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional au avertizat de mai multe ori România că trebuie să-și strângă politica fiscală pentru a evita o spirală a prețurilor și salariilor. Ignorarea acestor avertismente ar putea duce la o îndepărtare față de zona euro.
Perspective pentru finalul anului
Analiștii economici estimează că inflația va rămâne ridicată și în ultimele luni ale anului, posibil depășind ținta BNR de 3,5 la sută cu un punct procentual. Creșterea prețurilor la energie în sezonul rece și eventualele majorări salariale din sectorul public ar putea alimenta noi scumpiri. Pentru consumatori, aceasta înseamnă că puterea de cumpărare va continua să scadă, iar diferența dintre venituri și cheltuieli se va îngusta. Economiile familiilor sunt erodate, iar investițiile private sunt descurajate de incertitudinea macroeconomică.
Surse: Economica.net, Eurostat, Agerpres
