Raportul privind Stabilitatea, lansat de Banca Centrală, arată că avuția netă a populației (diferența între ceea ce ai și ceea ce datorezi) reprezintă aproape 40% din avuția netă națională. Avuția financiară a populației din țara noastră este printre cele mai modeste din Europa. Mai mult, dacă e să raportăm avuția financiară la PIB, România se află pe ultimul loc între statele de pe bătrânul continent.
Îmbătrânirea populației se accentuează, astfel că raportul pensionari – salariați a devenit supraunitar (1,14 în 2023). De asemenea, presiunea asupra sistemului public de pensii este în creștere. În aceste condiții, pensiile private ar putea deveni o alternativă de economisire tot mai preferată de români.
Cu toate acestea, rata de participare voluntară la fondurile de pensii se menține în țara noastră printre cele mai reduse, respectiv de 5% din populația în vârstă de muncă, față de 65% în Polonia, 64% în Cehia, 18,5 în Ungaria și 15,7 în Bulgaria.
De asemenea, cele mai multe investiții ale românilor sunt depozitele (30% din activele financiare). În ciuda faptului că au o proporție încă redusă la nivelul portofoliului de active financiare, interesul populației pentru titlurile de natura datoriei este în creștere (+29%). Emisiunile de titluri de stat Fidelis și Tezaur au contribuit la această creștere.
România, pe ultimul loc în privința depozitelor
Din momentul lansării programelor de emisiune de titluri de stat către populație, au fost subscrise instrumente de datorie în valoare de 89,1 miliarde echivalent lei. Totodată, conform datelor din luna august 2024, acestea finanțau aproximativ 4,4% din datoria publică guvernamentală.
Valoarea medie a unui depozit este de aproximativ 20.800 lei, adică aproximativ 4.200 euro. Se poate observa o ușoară creștere față de anul trecut, atunci când valoarea unui depozit era de circa 19.500 lei (aproximativ 3.900 euro). În context european, nivelul mediu al depozitelor deținute de persoanele fizice din țara noastră se regăsește printre cele mai scăzute. În plus, se situează mult sub media Uniunii Europene, care este de aproximativ 19.000 euro.
De la începutul acestui an, capacitatea populației de a-și plăti ratele s-a deteriorat ușor. Astfel, în luna septembrie 2024, rata creditelor neperformante s-a situat la valoarea de 3,3%, față de circa 3,2% pe parcursul anului precedent. Chiar dacă s-a diminuat semnificativ, de la peste 12% în anul 2015, rata creditelor neperformante aferente sectorului populației din România depășește media UE, înregistrând printre cele mai ridicate valori, după Grecia (7,5%), Cipru (6,2%), Ungaria (4,2%) și Spania și Polonia (3,7%).
