România este printre fruntașe la olimpiadele internaționale de matematică. În mod paradoxal, potrivit unui raport recent, țara noastră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la alfabetizarea matematică. În acest context, profesorii încearcă să găsească cele mai bune metode pentru a limita răspândirea acestui fenomen în sistemul de învățământ românesc.
În ciuda faptului că țara noastră se situează pe locul patru în Uniunea Europeană la olimpiadele internaționale de matematică, este codașă când vine vorba de a folosi această materie în viața de zi cu zi. Potrivit ultimului raport PISA, 49% dintre elevii români nu pot aplica în viața reală noțiunile învățate la școală. Astfel, țara noastră se află pe penultimul loc în UE la acest capitol.
„În România, un elev din 2 nu reușește să transfere matematica pe care o învață la școală în viața reală", a declarat Măriuca Morariu, director executiv laborator matematică.
Paradoxul sistemului de învățământ din România
Profesorii fac însă eforturi pentru a găsi soluții cât mai eficiente pentru diminuarea acestui fenomen prezent în sistemul de învățământ. În această perioadă, sute de cadre didactice participă la sesiuni speciale de formare în cadrul unui proiect, unde învață cum să predea matematica prin metode vizuale și interactive. Evenimentul îl are ca invitat special pe James Tanton, un matematician celebru care susține că această materie nu e despre cifre, ci despre gândire.
„Am descoperit la James un model de a preda numerele foarte uman, care vin din dezvoltarea lor istorică și le face înțelese copiilor. Este un model care ne ajută să îl extindem până la liceu.
Ne trebuie o curriculă corectă, care să fie cu mult mai bine scrisă și care să dea profesorilor mai multe instrumente de a o preda bine. Niște cursuri care să fie foarte practice și care să le dea instrumente pe care să ei le aplice în clasă astfel încât elevii să înțeleagă", a declarat Daniela Vasile, consultant principal în proiect.
Metoda celebrului matematician James Tanton
Metoda lui James Tanton se bazează pe întrebări reale, nu pe reguli învățate pe de rost. De asemenea, în centrul învățării apare gândirea logică, autonomia și metacogniția, adică reflecția asupra propriului mod de a raționa.
„Începi cu definiţia şi aşa mai departe. Nu, de fapt trebuie să o iei în sens invers. Trebuie să ştiu în primul rând de ce am nevoie de această definiţie, pentru ca ea să aibă o importanţă. Nu ştii răspunsurile de la început, trebuie să treci prin tot procesul de analiză, pentru ca răspunsul la ea să aibă valoare pentru tine. Matematica mă învaţă să gândesc", a explicat James Tanton.
