România a devenit, la finalul anului 2025, statul cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat.
Cu o inflație anuală de 8,6%, țara noastră se situează detașat pe primul loc în clasament, la o distanță considerabilă față de următoarele state membre, într-un context economic marcat de majorări de taxe și presiuni bugetare.
Evoluția vine după ce Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat mai multe măsuri fiscale pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat, cea mai importantă fiind majorarea taxei pe valoarea adăugată. Impactul acestor decizii s-a resimțit rapid în prețurile bunurilor și serviciilor, iar datele statistice confirmă faptul că România traversează cea mai accentuată perioadă de scumpiri din Europa.
În același timp, veniturile populației nu au ținut pasul cu ritmul inflației. În multe sectoare, salariile au fost înghețate, iar în unele cazuri chiar reduse, ceea ce a amplificat presiunea asupra nivelului de trai și a puterii de cumpărare.
România înregistrează cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană potrivit Eurostat
Conform datelor Eurostat, România a raportat o rată anuală a inflației de 8,6% în decembrie 2025, cea mai ridicată din întreg spațiul comunitar. Diferența față de următorul stat clasat este semnificativă, Slovacia ocupând locul al doilea cu o inflație de 4,1%, urmată de Estonia cu 4,0%.
La polul opus, cele mai scăzute rate ale inflației au fost înregistrate în Cipru, cu 0,1%, Franța, cu 0,7%, și Italia, cu 1,2%. Datele indică un contrast puternic între economiile din vestul și sudul Europei și situația din România, unde scumpirile au depășit cu mult media europeană.
Eurostat mai arată că, față de luna noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. România se numără printre țările în care ritmul scumpirilor a continuat să fie ridicat, în pofida tendinței generale de temperare observate la nivel european.
Zona euro și Uniunea Europeană înregistrează niveluri mult mai scăzute ale inflației
Comparativ cu situația din România, datele pentru zona euro și Uniunea Europeană indică o stabilizare semnificativă a prețurilor. Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Cu un an înainte, în decembrie 2024, inflația se situa la 2,4%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală a fost de 2,3% în decembrie 2025, ușor mai mică decât în luna precedentă, când a fost de 2,4%. În decembrie 2024, media UE era de 2,7%.
Aceste cifre arată că România se află la o distanță foarte mare față de media europeană, cu o rată a inflației de aproape patru ori mai mare decât cea din zona euro și de aproape trei ori mai mare decât media UE.
Creșterea TVA a contribuit direct la accelerarea scumpirilor din economie
Una dintre principalele măsuri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru creșterea veniturilor bugetare a fost majorarea TVA. Această decizie a avut un impact direct asupra prețurilor finale plătite de consumatori, întrucât taxa pe valoarea adăugată se reflectă imediat în costul bunurilor și serviciilor.
Creșterea TVA a afectat aproape toate sectoarele economiei, de la produse alimentare și energie, până la servicii, transport și chirii. În condițiile în care TVA este o taxă generalizată, aplicată pe consum, efectul a fost resimțit uniform la nivelul populației, indiferent de nivelul de venit.
Pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, impactul a fost cu atât mai dur, deoarece o parte semnificativă din buget este alocată cheltuielilor de bază, care au fost printre cele mai afectate de scumpiri.
Serviciile și alimentele au contribuit cel mai mult la inflația din zona euro
Datele Eurostat arată și care au fost principalele componente care au influențat inflația la nivelul zonei euro. În decembrie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației a venit din partea serviciilor, cu +1,54 puncte procentuale.
Produsele alimentare, alcoolul și tutunul au adus o contribuție de +0,49 puncte procentuale, produsele industriale neenergetice +0,09 puncte procentuale, în timp ce energia a avut o contribuție negativă de -0,18 puncte procentuale.
Deși aceste date se referă la zona euro, structura scumpirilor este relevantă și pentru România, unde serviciile și alimentele reprezintă o parte importantă din coșul de consum. Majorările de preț din aceste domenii au un impact imediat și vizibil asupra nivelului de trai.
Puterea de cumpărare a românilor este erodată de diferența dintre venituri și inflație
În timp ce prețurile au crescut accelerat, veniturile populației nu au ținut pasul. În multe sectoare bugetare, salariile au fost înghețate, iar în mediul privat creșterile salariale au fost sub nivelul inflației. Această discrepanță a dus la o scădere reală a puterii de cumpărare.
Chiar și în cazul angajaților care au beneficiat de majorări salariale, acestea au fost adesea insuficiente pentru a compensa creșterea generalizată a prețurilor. Astfel, românii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu aceiași bani comparativ cu anul precedent.
Fenomenul este vizibil mai ales în consumul alimentar, în costurile cu utilitățile și în cheltuielile pentru servicii esențiale, unde scumpirile au fost printre cele mai rapide.
România se îndepărtează de tendința europeană de stabilizare a prețurilor
În timp ce majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au intrat într-o fază de temperare a inflației, România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al scumpirilor. Diferența față de media europeană sugerează probleme structurale în economie, dar și efecte directe ale politicilor fiscale recente.
Creșterea TVA, combinată cu alte măsuri de ajustare bugetară, a amplificat presiunile inflaționiste într-un moment în care populația se confrunta deja cu costuri ridicate generate de inflația din anii anteriori.
Datele Eurostat confirmă astfel o realitate economică dificilă: România nu doar că nu a reușit să reducă semnificativ inflația, dar a ajuns lider negativ în Uniunea Europeană, într-un context în care restul statelor înregistrează niveluri mult mai moderate ale creșterii prețurilor.
