România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, acuzând țara noastră că nu respectă termenele legale de plată către farmacii pentru medicamentele compensate și gratuite. Decizia a fost anunțată pe 8 iulie 2026 și marchează un moment critic în relația dintre România și instituțiile europene, punând sub semnul întrebării funcționarea sistemului național de sănătate.
Acuzațiile vizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituție care gestionează plățile pentru medicamentele din programele naționale de sănătate. Comisia Europeană susține că CNAS depșește în mod constant termenul legal pentru decontarea facturilor către farmacii, ceea ce creează dificultăți majore pentru operatorii din domeniu.
Natura acuzațiilor și încălcarea legislației europene
Conform Comisiei Europene, întârzierile la plată nu sunt incidente izolate, ci reprezintă o problemă sistemică și persistentă. Legislația Uniunii Europene stabilește obligații clare privind termenele de plată în sectorul public, iar România ar fi încălcat aceste prevederi în mod repetat.
Farmacii din România eliberează zilnic medicamente compensate și gratuite pacienților asigurați, urmând să primească contravaloarea acestora de la CNAS. Însă, termenele de plată sunt frecvent depșite, uneori cu luni de zile, ceea ce pune presiune financiară mare pe unitățile farmaceutice, înspecial pe cele mici și mijlocii.
În țarile europene dezvoltate, plățile pentru medicamente se fac în termene de câteva zile sau cel mult câteva săptămâni. În România, însă, farmaciile așteaptă frecvent trei luni sau chiar mai mult pentru a-și primi banii, situație care afectează grav lichiditățile acestora.
Impactul asupra farmaciilor și a pacienților
Întârzierile de plată de la CNAS au un efect domino asupra întregului lanț din domeniul farmaceutic. Farmaciile care nu-și primesc banii la timp întreampă dificultăți în a-și plăti furnizorii, angajații și utilitățile. Unii operatori sunt forțați să apeleze la credite bancare pentru a acoperi golurile de trezorerie, ceea ce crește costurile de operare.
În cazuri extreme, farmacii din zone defavorizate sau cu pacienți numeroși în programe de compensare au fost nevoite să închidă sau să limiteze eliberarea de medicamente compensate. Acest lucru afectează direct pacienții, care sunt nevoiți să meargă în alte localități pentru a-și procura tratamentele necesare.
Asociațiile profesionale din domeniul farmaceutic au semnalat de ani de zile această problemă, dar fără succes deplin. Reprezentanții farmaciilor susțin că situația a devenit critică și că numai presiunea instituțiilor europene ar putea determina autoritățile române să ia măsuri concrete.
Reacții și apărarea României
Reprezentanții Guvernului român au declarat că sunt conștienți de problemele de plată și că au demarat o serie de măsuri pentru remedierea situației. Aceștia susțin că întârzierile sunt cauzate de deficiențe structurale și de lipsa de personal calificat în anumite departamente ale CNAS.
Autoritățile române au anunțat digitalizarea proceselor de plată și alocarea de fonduri suplimentare pentru decontarea facturilor către farmacii. De asemenea, se lucrează la simplificarea procedurilor de verificare a documentației, care ar putea reduce timpul de procesare a plăților.
În fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, România va trebui să demonstreze că ia măsuri efective pentru remedierea situației. Dacă va fi găsită vinovată, țara riscă amenzi zilnice consistente până la conformare.
Consecințele unei condamnări la CJUE
O condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar putea avea consecințe serioase pentru România, atât financiare, cât și de imagine. Pe lângă amenzile care pot ajunge la zeci de mii de euro pe zi, o astfel de decizie ar afecta încrederea partenerilor europeni în capacitatea României de a gestiona fondurile publice.
Cazul ar putea influența și negocierile pentru alocarea viitoarelor fonduri europene destinate sistemului de sănătate. Comisia Europeană ar putea impune condiționalități stricte pentru a se asigura că banii sunt utilizați eficient și că obligațiile sunt respectate.
Pentru pacienții români, soluționarea acestei probleme ar trebui să înseamne un acces mai ușor la medicamente și eliminarea riscului ca farmaciile să refuze eliberarea de medicamente compensate din cauza problemelor de cash-flow.
Concluzie
Acționarea României în judecată de către Comisia Europeană pentru întârzierile CNAS la plata medicamentelor către farmacii reprezintă un semnal de alarmă privind funcționarea sistemului de sănătate. Este esențial ca autoritățile române să ia măsuri urgente pentru remedierea situației, atât pentru a evita sancțiunile europene, cât și pentru a asigura buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu medicamente.
