România poate rămâne fără o parte din fondurile europene dacă Consiliul UE va supune la vot propunerea potrivit căreia „România nu a luat măsuri eficiente”. Consiliul Uniunii Europene va supune la vot această propunere, care poate să treacă dacă există o majoritate calificată sau să fie blocată la votul statelor membre. O consecință a înghețării unei părți din fondurile UE ar putea duce la creșterea costurilor cu care România se împrumută pe piețe pentru a-și finanța deficitele.
Fostul ministru de Finanțe al Poloniei, Mateusz Szczurek, susține că suspendarea automată a fondurilor europene pentru România e prevăzută de Regulamentul PNRR. Pe de altă parte, experți europeni au declarat pentru Economedia că o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, ci e doar un semnal public pentru statul vizat, care nu mai poate întârzia reformele și consolidarea fiscală.
Citește și: Ordin direct de la UE pentru România. Toate instituțiile bancare din țara noastră trebuie să se alinieze rapid la normele impuse de comunitate
România a întârziat semnificativ PNRR
Raportul Comisiei Europene arată că punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este întârziată în mod semnificativ din cauza unor provocări substanțiale. Țara noastră a depus trei cereri de plată, care corespund la 146 de etape și obiective din plan și care au ca rezultat o plată totală de 9,4 miliarde de euro la 29 septembrie 2023. Comisia Europeană recomandă oficial ca România să ia măsuri rapide de înăsprire a fiscalității pentru a acoperi gaura din buget, pe care o prognozează la 6,9%, cu mult mai mare decât ținta asumată de guvern de 4,9% din PIB.
Recomandările Comisiei Europene pentru România:
- Să prezinte în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru anul 2024 în ansamblul său. În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică generală la un nivel prudent pe termen mediu.
- Să accelereze semnificativ punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a planului de redresare și de reziliență, inclusiv a capitolului REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026, prin garantarea unei guvernanțe eficace și prin consolidarea capacității administrative. În contextul evaluării intermediare, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, luând în considerare în același timp oportunitățile oferite de inițiativa Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa pentru îmbunătățirea competitivității, arată Economedia
Citește și: Uniunea Europeană a luat hotărârea! Noua legislație se aplică și în țara noastră
