În cursul anului trecut, țara noastră a adoptat anul trecut o strategie națională dedicată educației pentru mediu. Potrivit unui nou raport publicat de rețeaua europeană Eurydice, România bifează o serie de măsuri referitoare la susținerea formării competențelor în domeniu. Totuși, are lipsuri considerabile în ceea ce privește acțiunile de susținere a obiectivelor declarate.
Raportul european care arată unde se află sistemul de învățământ românesc
Analiza europeană se numește „Învățare pentru durabilitate în Europa: Clădirea competențelor și sprijin pentru profesori și a școli”. În cadrul acestei analize se evaluează felul în care țările europene abordează educația de mediu și pentru dezvoltare durabilă și formarea profesorilor în acest domeniu. Potrivit raportului, toate sistemele de învățământ includ dezvoltarea durabilă în curriculum, iar competențele de acest fel sunt abordate trans-curricular în majoritatea statelor.
Totuși, nu doar în abordarea temelor de acest fel în școli există diferențe importante, ci și în privința sprijinului acordat la nivel de sistem al școlilor și profesorilor, pentru a-i putea să-i ajute pe elevi să obțină competențele necesare.
În acest raport se arată că țara noastră pregătește o serie de acțiuni, de acum încolo, în baza strategiei naționale adoptate anul trecut. Totodată, România figurează în rândul țărilor în care dezvoltarea durabilă nu este un obiectiv general de educație, ci figurează doar ca temă trans-curriculară. Spre deosebire de sudul, vestul și nordul Europei, unde sistemele de educație stabilesc dezvoltarea durabilă nu doar ca temă, ci și ca obiectiv educațional, în sud-estul și centrul continentului modelul românesc este unul des întâlnit.
Alături de Albania și Olanda, România este țara în care curriculumul nu include exemple pentru dezvoltarea competențelor de gândire a sistemelor. Mai exact, elevii nu sunt învățați să gândească prin prisma legăturilor care există între diverse domenii (de mediu, social, economic, cultural) și contexte (local, național, global).
(NU RATA: Cât câștigă un profesor care-i învață pe copiii bogaților din Dubai. Experiență uluitoare trăită de un meditator)
Carențele principale ale sistemului de învățământ din țara noastră
În plus, în țara noastră, tema dezvoltării durabile nu este inclusă în standardele profesionale sau în cadrul de competențe al profesorilor. Aceeași situație este întâlnită în majoritatea țărilor din sudul și estul Europei.
Potrivit raportului european, România nu are niciun fel de obiective de învățare legate de dezvoltarea durabilă în ghidurile și reglementările pentru programele de formare inițială a profesorilor de școală primară și învățământ secundar. Lipsa acestui tip de obiective în formarea inițială a profesorilor este specifică mai degrabă țărilor din sudul Europei, precum Cipru, Grecia, Malta, Portugalia, dar și celor din nord, precum Letonia, Estonia, Finlanda.
De asemenea, alături de Germania, România este țara cu cele mai puține astfel de reglementări. Mai exact, 1 din 4 luate în calcul în analiza Eurydice. În acest caz, țara noastră bifează doar „metodologiile inovatoare” pentru furnizarea de educație pentru dezvoltare durabilă. Totodată, nu raportează oportunități pentru formarea profesorilor în ceea ce privește înțelegerea temelor, conceptelor și valorilor în domeniu, predarea interdisciplinară, dezvoltarea de parteneriate pentru apropierea elevilor de natură și comunitate.
Sistemul românesc de educație nu beneficiază de ghiduri și sprijin la nivel de unități de învățământ, pentru dezvoltarea unor abordări unitare, la nivelul întregii școli, în ceea ce privește educația pentru dezvoltare durabilă. Această lipsă de sprijin la nivel de școală încadrează România într-un grup restrâns de state sud-est europene (Grecia, majoritatea statelor foste iugoslave, Albania) și câteva țări vest- și nord-europene (Olanda, Norvegia, Letonia).
(VEZI ȘI: Ratingul României duce către o concluzie clară. Situația economică a țării noastre este stabilă)
