România înregistrează cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, 8,5% în august, față de media UE de 2,4%. INS arată însă o rată de 9,9%, iar BNR avertizează că urmează un nou vârf în septembrie.
Inflația din România rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a rămas stabilă în luna august la 2,4%, potrivit datelor publicate de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
România se detașează însă ca statul cu cele mai mari scumpiri, cu o rată anuală de 8,5%. Această valoare este de aproape cinci ori mai mare decât media europeană și menține România pe primul loc în clasamentul țărilor cu cea mai ridicată inflație.
Alte state din regiune au raportat valori mult mai reduse. Cipru a înregistrat o rată de 0%, Franța de 0,8%, iar Italia de 1,6%. La polul opus, după România urmează Estonia cu 6,2% și Croația cu 4,6%.
Evoluția inflației în statele membre
Comparativ cu luna iulie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în nouă state membre ale Uniunii Europene, a rămas stabilă în patru și a crescut în 14 țări. România se află printre statele unde creșterea a fost puternică: de la 6,6% în iulie la 8,5% în august, o diferență semnificativă într-un timp foarte scurt.
Această evoluție arată că presiunile interne sunt mult mai mari decât media europeană, unde stabilitatea prețurilor este vizibilă în majoritatea țărilor.
Situația în zona euro, descrisă în doi termeni: stabilitate și echilibru
În zona euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2%, exact ținta pe termen mediu vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Analiza detaliată arată că serviciile au avut cea mai mare contribuție la rata anuală, cu +1,44 puncte procentuale. Urmează alimentele, alcoolul și țigările, cu +0,62 puncte procentuale.
Pe de altă parte, prețurile la energie au scăzut, având o contribuție negativă de -0,19 puncte procentuale, ceea ce a temperat inflația generală în statele din zona euro. Această diferență de structură explică parțial contrastul dintre România și restul Uniunii, unde energia nu mai reprezintă un motor de creștere a prețurilor.
INS: rata inflației în România a urcat la 9,9%
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat date diferite față de Eurostat, arătând că rata anuală a inflației în România a urcat la 9,9% în august 2025, comparativ cu 7,84% în iulie.
Potrivit raportului INS, principalele scumpiri au fost:
mărfuri nealimentare: +10,48%
servicii: +9,85%
alimente: +8,92%
De asemenea, „indicele prețurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflației de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025 față de septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%”, se arată în comunicatul INS.
Aceste date confirmă faptul că România trece printr-o perioadă dificilă, în care scumpirile afectează atât populația, cât și mediul economic.
BNR: prognoze revizuite în creștere
Banca Națională a României a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 la 8,8%, în creștere puternică față de estimarea anterioară de 4,6%.
În același timp, BNR estimează că inflația va ajunge la 3% abia la sfârșitul lui 2026, o prognoză ușor mai optimistă decât cea precedentă, care indica un nivel de 3,4%.
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat, în luna august, că inflația va forma o „cocoașă” în septembrie, cu un vârf estimat la 9,6 – 9,7%. Tot el a avertizat că, cel mai probabil, la finalul anului 2025 inflația va rămâne „peste 9%”.
Impactul asupra populației și economiei
Scumpirile rapide pun presiune asupra veniturilor gospodăriilor, mai ales în condițiile în care salariul minim net în România este de 2.574 lei, conform datelor oficiale din ianuarie 2025. Comparativ cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, estimat la 3.972 lei pe lună pentru o persoană adultă (date Friedrich-Ebert Stiftung și Syndex România, septembrie 2024), diferența este semnificativă.
Astfel, milioane de români resimt direct efectele inflației, iar costurile mai mari la alimente, utilități și servicii reduc puterea de cumpărare. Mediul de afaceri este, la rândul său, afectat de costurile crescute, care limitează investițiile și pot duce la scumpiri suplimentare pentru consumatori.
