Datele publicate de Eurostat pentru anul 2025 plasează România într-o poziție deloc onorantă în clasamentul sărăciei din Uniunea Europeană. Aproximativ 92,7 milioane de persoane din UE se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, reprezentând 20,9 la sută din populația totală. În cadrul acestui tablou general, România iese în evidență cu două regiuni aflate printre cele mai afectate din blocul comunitar, cu ponderi ale populației vulnerabile care depășesc 31,5 la sută.
Specialistii subliniaza ca aceasta tema ramane una de actualitate si va continua sa genereze dezbateri in perioada urmatoare. Evolutia situatiei depinde de deciziile autoritatilor si de reactia societatii civile.
Cum arată harta sărăciei în Europa
Eurostat a publicat statistici regionale pentru 243 de zone ale Uniunii Europene, utilizând clasificarea NUTS de nivel doi. În 24 dintre aceste regiuni, cel puțin 31,5 la sută din populație era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai mari ponderi au fost înregistrate în regiunile sudice, estice și ultraperiferice ale UE. La polul opus, regiunile nordice și vestice ale Europei au înregistrat rate mult mai scăzute, sub 15 la sută. Acest decalaj geografic evident arată că dezvoltarea economică nu este uniform distribuită în interiorul Uniunii.
Specialistii subliniaza ca aceasta tema ramane una de actualitate si va continua sa genereze dezbateri in perioada urmatoare. Evolutia situatiei depinde de deciziile autoritatilor si de reactia societatii civile.
Unde se situează România
Două regiuni din România se află în categoria cu risc ridicat, alături de zone din Italia de Sud, Spania, Grecia și Bulgaria. Deși datele Eurostat nu numesc explicit regiunile românești, istoricul statistic arată că Nord-Estul și Sud-Vestul Olteniei au fost constant în fruntea clasamentului sărăciei. În aceste zone, lipsa locurilor de muncă bine plătite, infrastructura deficitară și emigrația masivă a forței de muncă calificate au contribuit la perpetuarea sărăciei. Copiii și vârstnicii sunt categoriile cele mai vulnerabile, cu rate de sărăcie care depășesc media națională cu mult.
Specialistii subliniaza ca aceasta tema ramane una de actualitate si va continua sa genereze dezbateri in perioada urmatoare. Evolutia situatiei depinde de deciziile autoritatilor si de reactia societatii civile.
Comparație cu țările vecine
Bulgaria, vecina noastră de la sud, se confruntă cu o situație similară, având de asemenea regiuni în topul sărăciei. Ungaria și Polonia, însă, au reușit să reducă semnificativ rata sărăciei în ultimii ani, grație investițiilor masive în industrii manufacturiere și în infrastructură. Cehia și Slovenia au cele mai mici rate de sărăcie din Europa Centrală și de Est, apropiindu-se de nivelul țărilor occidentale. România rămâne în urmă, deși a beneficiat de fonduri europene semnificative, absorția acestora fiind încetinită de birocrație și de corupție.
Specialistii subliniaza ca aceasta tema ramane una de actualitate si va continua sa genereze dezbateri in perioada urmatoare. Evolutia situatiei depinde de deciziile autoritatilor si de reactia societatii civile.
Cauzele profunde ale sărăciei în România
Sărăcia persistentă în România are cauze structurale. Economia rămâne dependentă de industrii cu valoare adăugată mică, iar salariile minime nu acoperă costul traiului decent. Sistemul educațional din zonele rurale este subfinanțat, iar copiii din mediile defavorizate au șanse reduse să urmeze studii superioare. De asemenea, lipsa serviciilor de sănătate și de asistență socială în mediul rural îngreunează situația. Emigrația a milioane de români a lăsat în urmă bătrâni și copii care depind de ajutoare sociale sau de transferurile din străinătate.
Specialistii subliniaza ca aceasta tema ramane una de actualitate si va continua sa genereze dezbateri in perioada urmatoare. Evolutia situatiei depinde de deciziile autoritatilor si de reactia societatii civile.
Ce spun experții și ce soluții propun
Economiștii avertizează că reducerea sărăciei necesită o abordare pe termen lung, care să combine creșterea economică cu politici sociale și educaționale. Comisia Europeană a inclus reducerea sărăciei ca obiectiv central în strategiile sale, iar România are la dispoziție fonduri semnificative pentru programe de incluziune. Experții propun investiții în educație timpurie, crearea de locuri de muncă în zonele rurale și extinderea rețelei de servicii sociale. Fără aceste măsuri, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al sărăciei și al emigrației.
Analistii economici considera ca impactul pe termen mediu al acestui subiect va fi semnificativ pentru intreaga societate. Masurile luate acum vor influenta evolutia situatiei in anii urmatori.
Surse: Capital.ro, Eurostat, Agerpres
