În contextul crizei mondiale de semiconductori, țara noastră a primit recent o finanțare de 420 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Banii sunt destinați pentru cercetarea, dezvoltarea și producția de cipuri. Astfel, România ar putea deveni în următorii ani un jucător important la nivel mondial pe acest segment.
De câțiva ani, criza de semiconductori persistă la nivel mondial, astfel că Uniunea Europeană a decis să ia măsuri în acest sens. Astfel, Comisia Europeană a pus la dispoziție peste 8 miliarde de euro pentru 14 țări, printre care se numără și România.
Au fost alese companiile Continental, Bosch și NXP pentru a primi 190 de milioane de euro finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea microelectronicii în România, respectiv pentru cercetarea, dezvoltarea și producția de cipuri/semiconductori, care sunt elemente fără de care niciun dispozitiv electronic nu poate funcționa.
La momentul actual, majoritatea companiilor din domeniul tehnologiei sunt dependente de Taiwan, unde se produc peste 90% dintre semiconductori.
România ar putea deveni un jucător important în industria mondială a microcipurilor
Cele trei mari companii vor dezvolta proiectele împreună cu alți 24 de participanți indirecți, printre care se numără universități din București, Cluj-Napoca, Brașov și Iași, care vor primi finanțări totale de 230 de milioane de euro prin PNRR. Firmele și universitățile care au accesat acești bani trebuie să înceapă cercetarea în anul 2027.
În cadrul Universității Politehnice Timișoara, care a primit o finanțare de 30 de milioane de euro, se va construi o rețea de laboratoare unde să se poată cerceta și proiecta microcipurile.
„Acest proiect speră să reducă această dependență, dar și să creeze locuri de muncă High Tech, care mie mi se pare că sunt vitale pt industria românească”, a declarat Aurel Gontean, profesor la Universitatea Politehnica din Timișoara.
În momentul în care proiectul va începe și acest lucru se va vedea prin faptul că oamenii se dezvoltă, se dezvoltă capacități mai mari în universități, sunt convins că aceste companii vor veni spre noi, dorind să investească în România”, a spus Florin Drăgan, rector Universitatea Politehnica Timișoara:
Procesul de producție este însă unul extrem de dificil. Siliciul, care este clementul de bază, trebuie prelucrat pentru a ajunge la structura ideală.
„Se ia siliciul, se crește așa într-o formă cilindrică, un tub, cristalul din siliciu se feliază, se implantează cu electroni”, a explicat Ilieș Elisei, asistent univ. la Universitatea Politehnica din Timișoara.
