România începe anul 2026 cu un rezultat bugetar rar întâlnit în ultimii ani. Bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna ianuarie, pentru prima dată din 2019.
Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță un plus de 0,85 miliarde lei, pe fondul unei creșteri puternice a veniturilor și al temperării cheltuielilor.
Execuția bugetară indică o creștere consistentă a încasărilor și o reducere a cheltuielilor, într-un context în care autoritățile vorbesc despre consolidare fiscală și disciplină bugetară.
Veniturile bugetare au crescut cu aproape 18% față de ianuarie 2025
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 55,12 miliarde lei în ianuarie 2026, în creștere cu 17,9% comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,25 puncte procentuale.
Un motor important al creșterii a fost reprezentat de încasările din impozitul pe salarii și venit, care au ajuns la 9,02 miliarde lei, înregistrând un salt de 31,4%. Evoluția a fost influențată puternic de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende, cu 59,7%, pe fondul distribuirilor concentrate la finalul anului 2025, în contextul modificărilor legislative.
În același timp, impozitul pe salarii a crescut cu 13,7%, evoluție susținută și de eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile sociale și TVA-ul au susținut avansul veniturilor
Contribuțiile de asigurări au totalizat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025.
Un alt pilon important al creșterii a fost taxa pe valoarea adăugată. Încasările nete din TVA au atins 13,06 miliarde lei, cu 23,9% mai mult decât în ianuarie 2025. Restituirile de TVA au totalizat 4,73 miliarde lei, iar autoritățile subliniază că menținerea acestora la zi este esențială pentru lichiditatea companiilor.
Veniturile din accize au crescut cu 7%, ajungând la 3,67 miliarde lei. Veniturile nefiscale au urcat cu 28,2%, până la 5,21 miliarde lei, incluzând sume provenite din vânzarea certificatelor de emisii. Totodată, sumele rambursate de Uniunea Europeană au însumat 2,28 miliarde lei, în creștere cu 33,9%.
Cheltuielile au scăzut cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut
Pe partea de cheltuieli, statul a efectuat plăți în valoare de 54,27 miliarde lei în ianuarie 2026, cu 6% mai puțin față de ianuarie 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare salarială. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 11,8%, iar cele cu dobânzile au scăzut cu 7,9%.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 22,74 miliarde lei, în creștere cu 2%, în contextul măsurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Investițiile au fost susținute majoritar din fonduri europene și PNRR
Investițiile realizate în ianuarie 2026 au totalizat 3,62 miliarde lei. Peste 72% din această sumă a reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din cadrul financiar 2021–2027 și prin componentele de grant și împrumut din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Autoritățile consideră investițiile finanțate din fonduri europene drept principal motor de creștere sustenabilă a economiei.
Ministrul Finanțelor spune că rezultatele confirmă eficiența măsurilor adoptate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că rezultatele din prima lună a anului reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare. Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că prioritatea rămâne managementul eficient al finanțelor publice și continuarea finanțării investițiilor din fonduri europene și PNRR.
Excedentul înregistrat în ianuarie 2026 marchează o schimbare de trend la început de an, însă evoluția bugetară din lunile următoare va fi decisivă pentru menținerea disciplinei fiscale pe termen mediu.
