A început elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu, un proiect considerat vital pentru legătura României cu Bulgaria și cu rețelele europene de transport. Consorțiul româno-turc are 18 luni pentru a propune 4–5 variante de traseu.
Studiul de fezabilitate pornește oficial și marchează primul pas pentru o legătură rutieră modernă București–Giurgiu
Procesul de modernizare a legăturii rutiere dintre București și Giurgiu intră în etapa decisivă, odată cu încredințarea studiului de fezabilitate către un consorțiu româno-turc. Proiectul este considerat unul strategic atât pentru România, cât și pentru rețeaua logistică a Uniunii Europene, deoarece va asigura fluxuri mai rapide între Capitală, sudul țării și Bulgaria, principalul punct de trecere fiind nodul Giurgiu–Ruse. În acest moment, România este dependentă de șoseaua veche, care are doar două benzi și creează blocaje frecvente în trafic.
Consorțiul desemnat are la dispoziție aproximativ 18 luni pentru a finaliza studiul, perioadă în care trebuie să analizeze mai multe scenarii de traseu, soluții tehnice și costuri. În plus, studiul va integra și noile obiective propuse de autorități, inclusiv corelarea viitorului drum cu infrastructura A0 și cu proiectele bulgare privind podurile peste Dunăre.
Decizia dintre autostradă și drum expres rămâne deschisă, iar proiectanții pregătesc până la cinci trasee posibile
Deși proiectul este prezentat public drept „drum de mare viteză”, autoritățile nu au stabilit încă dacă soluția finală va fi o autostradă sau un drum expres. Cele două opțiuni diferă atât ca profil tehnic, cât și ca posibil impact asupra costurilor. CNIR anunță că vor fi analizate cel puțin patru sau cinci variante de traseu, fiecare cu propriile ramificații și conexiuni potențiale la infrastructura existentă.
Distanța dintre București și Giurgiu este relativ redusă, puțin peste 60 de kilometri, dar traseul propus va necesita investiții majore, din cauza condițiilor de teren și a viitorului pod peste Dunăre. În plus, este analizată și posibilitatea inserării proiectului într-un nou inel rutier în jurul Capitalei, o a doua centură la profil de autostradă.
CNIR explică modul în care variantele de traseu trebuie să includă conexiuni la A0 și la direcțiile vestice, către Sibiu și Nădlac
Gabriel Budescu, director general al CNIR, a detaliat modul în care vor fi evaluate traseele posibile pentru drumul de mare viteză. În viziunea companiei, soluția trebuie să se conecteze eficient atât cu A0, cât și cu principalele direcții de trafic din vestul țării.
„Variantele vor analiza atât conexiunea dintre Giurgiu direct cu A0 în prelungirea probabil a unui drum radial, respectiv conexiunea pe aliniamentul Ghimpați–A1, pentru a vedea cât din trafic vine spre București, cât merge spre Sibiu, respectiv Nădlac”, a explicat Budescu.
Această analiză este esențială pentru dimensionarea corectă a viitorului drum. Autoritățile trebuie să știe în ce măsură vehiculele care intră în România prin Giurgiu continuă spre vestul țării sau se îndreaptă spre Capitală, întrucât distribuția traficului va determina configurația intersecțiilor și punctele de descărcare.
Autoritățile române acceptă doar varianta dublării podului Giurgiu–Ruse, respingând alte propuneri bulgare privind noi poduri peste Dunăre
Deși Bulgaria a avansat în ultimii ani mai multe propuneri privind construirea unor noi poduri peste Dunăre, inclusiv în zone alternative, partea română și-a exprimat poziția clară: dublarea actualului pod Giurgiu–Ruse este singura opțiune acceptată la acest moment. Autoritățile de la București consideră că mutarea punctului principal de tranzit ar slăbi rolul Capitalei în circuitul logistic european.
Această poziție explică și importanța proiectului rutier București–Giurgiu. Pentru ca Bucureștiul să rămână un nod relevant în rețeaua de transport europeană, noul drum de mare viteză trebuie să fie integrat atât în sistemul A0, cât și în viitoarele dezvoltări de infrastructură de la granița sudică.
Specialiștii analizează inclusiv crearea unei piste de canotaj prin reutilizarea gropilor de împrumut necesare lucrărilor la drum
O idee surprinzătoare, aflată în discuție în cadrul studiului, vizează transformarea uneia dintre gropile de împrumut — zonele din care se va extrage material pentru construcție — într-o pistă de canotaj. CNIR explică faptul că proiectarea modernă presupune valorificarea unor astfel de spații, dacă terenul permite amenajări ulterioare.
„Analizăm posibilitatea amenajării pistei de canotaj pe amplasamentul gropii de împrumut care ne va fi necesară pentru a utiliza materialul la construcția autostrăzii”, afirmă Gabriel Budescu.
Această direcție ar putea integra proiectul într-o zonă mai largă de dezvoltare sportivă și recreativă, dar pentru moment rămâne doar o opțiune analizată tehnic.
Materialele de construcție și soluțiile tehnologice sunt evaluate în paralel pentru a optimiza costurile și durabilitatea proiectului
CNIR anunță că evaluarea tehnică include și comparația dintre diferitele tipuri de materiale utilizate în drumuri moderne, în special între soluțiile pe bază de asfalt și cele pe bază de ciment. Diferențele de cost, durabilitate și comportament în timp sunt esențiale pentru alegerea celei mai bune variante.
„Vom face acele analize privind utilizarea materialelor cu asfalt, respectiv bitum versus ciment. Urmează ca toate aceste analize să fie parte din contract”, a spus Budescu.
Complexitatea studiului arată că proiectul nu este o simplă modernizare a unei șosele existente, ci o operațiune de infrastructură majoră, care implică decizii cu impact pe termen lung.
Proiectul poate redefini legăturile logistice dintre România și Bulgaria, dar depinde de ritmul analizelor tehnice și de decizia finală asupra traseului
Drumul de mare viteză București–Giurgiu are potențialul de a transforma această rută într-un culoar modern de transport, atât pentru fluxul de mărfuri, cât și pentru mobilitatea regională. Totuși, viitorul proiectului depinde de rezultatele studiului de fezabilitate, de decizia privind profilul tehnic și de modul în care vor fi integrate noile obiective, precum podul peste Dunăre sau conexiunea cu o a doua centură a Capitalei.
Pentru moment, autoritățile se află în faza de analiză, iar soluțiile finale vor fi conturate în următorul an și jumătate. Dimensiunea strategică a proiectului face ca așteptările să fie ridicate, însă complexitatea tehnică și presiunile de natură logistică vor influența calendarul final.
