Datoria administrației publice a României a continuat să crească în toamna anului 2025, atingând în luna septembrie un nou nivel record.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, consultate de Agerpres, datoria guvernamentală a urcat la 1.095 miliarde de lei, în creștere față de 1.084 miliarde de lei înregistrate în luna august.
Această evoluție confirmă trendul ascendent al datoriei publice din ultimii ani și readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale finanțelor publice: sustenabilitatea îndatorării într-un context economic marcat de deficite bugetare ridicate, presiuni sociale și investiții majore finanțate din împrumuturi.
Pragul de 60% din PIB, tot mai aproape
Raportată la dimensiunea economiei, datoria guvernamentală a ajuns în septembrie 2025 la 58,9% din produsul intern brut, față de 58,3% în luna precedentă. Calculul este realizat pe baza PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la data de 5 decembrie 2025.
Creșterea ponderii datoriei în PIB este semnificativă, mai ales în contextul în care pragul de referință de 60% este unul esențial în regulile fiscale europene. Deși România nu a depășit încă acest nivel, apropierea de prag alimentează dezbaterile privind marja de manevră a statului în anii următori.
Evoluția din ultimele luni arată că dinamica datoriei nu este doar rezultatul unor fluctuații conjuncturale, ci reflectă un dezechilibru structural între venituri și cheltuieli.
Cum este structurată datoria pe maturități
În septembrie 2025, cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de împrumuturi pe termen mediu și lung. Acestea au ajuns la 1.031 miliarde de lei, în creștere față de 1.021 miliarde de lei în luna august. Datoria pe termen scurt a urcat, la rândul ei, la 64,112 miliarde de lei, comparativ cu 63,107 miliarde de lei în luna anterioară.
Această structură indică o strategie de finanțare orientată preponderent spre maturități mai lungi, menită să reducă presiunea refinanțării pe termen scurt. Cu toate acestea, volumul absolut al datoriei continuă să crească, iar costurile asociate sunt influențate de nivelul dobânzilor de pe piețele interne și externe.
Titlurile de stat domină portofoliul datoriei
Datele Ministerului Finanțelor arată că aproape 895 miliarde de lei din datoria totală erau reprezentate de titluri de stat. Împrumuturile contractate sub alte forme însumau 177,235 miliarde de lei.
Această pondere ridicată a titlurilor de stat reflectă rolul central al pieței financiare interne și externe în finanțarea bugetului. Emisiunile de obligațiuni și certificate de trezorerie au devenit principalul instrument prin care statul acoperă deficitul bugetar și refinanțează datoria ajunsă la scadență.
În ce monedă este datoria României
Structura pe monede rămâne un element-cheie pentru evaluarea riscurilor asociate datoriei publice. În septembrie, datoria denominată în lei se ridica la 504,22 miliarde de lei. Datoria în euro era echivalentul a 478,25 miliarde de lei, iar cea în dolari americani ajungea la 110,05 miliarde de lei, echivalent.
Această distribuție arată că aproape jumătate din datoria guvernamentală este expusă riscului valutar. Fluctuațiile cursului de schimb pot influența semnificativ serviciul datoriei, mai ales în perioade de volatilitate pe piețele financiare internaționale.
Datoria administrației centrale, principalul motor al creșterii
La nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut la 1.070 miliarde de lei, față de 1.059 miliarde de lei în august 2025. Din acest total, 1.006 miliarde de lei reprezentau datorii pe termen mediu și lung.
Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei, în valoare de 484,877 miliarde de lei, și în euro, echivalentul a 472,605 miliarde de lei. Această structură confirmă faptul că guvernul central este principalul responsabil pentru evoluția datoriei publice totale.
Datoria administrațiilor locale, creștere lentă, dar constantă
În paralel, datoria administrației publice locale a urcat la 24,991 miliarde de lei, de la 24,733 miliarde de lei în luna precedentă. Aproape întreaga sumă, respectiv 24,955 miliarde de lei, era datorie pe termen mediu și lung.
Deși ponderea datoriei locale în totalul datoriei publice este relativ redusă, evoluția sa reflectă presiunile financiare cu care se confruntă autoritățile locale, în special în contextul cofinanțării proiectelor de investiții și al cheltuielilor curente crescute.
Datoria internă și datoria externă, aproape în echilibru
Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria internă a administrației publice a ajuns în septembrie la 538,656 miliarde de lei, reprezentând 29% din PIB. În luna august, aceasta era de 529,577 miliarde de lei, respectiv 28,5% din PIB.
Din totalul datoriei interne, 519,06 miliarde de lei reveneau administrației centrale, iar 19,597 miliarde de lei administrațiilor locale.
În același timp, datoria externă a administrației publice se cifra la 556,367 miliarde de lei, echivalentul a 29,9% din PIB, față de 554,679 miliarde de lei în luna precedentă. Administrația centrală concentra aproape întreaga datorie externă, cu 550,974 miliarde de lei, în timp ce datoria externă a administrațiilor locale era de 5,393 miliarde de lei.
Această aproape egalitate între datoria internă și cea externă evidențiază o dependență semnificativă de finanțarea externă, cu implicații directe asupra stabilității macroeconomice.
Date actualizate în cadrul notificării fiscale
Ministerul Finanțelor precizează că toate aceste informații au fost actualizate conform notificării fiscale transmise în luna octombrie 2025. Acest cadru de raportare este utilizat și în relația cu instituțiile europene, fiind un instrument esențial pentru monitorizarea respectării regulilor fiscale.
Creșterea datoriei publice în septembrie 2025 confirmă presiunile structurale asupra bugetului și ridică semne de întrebare privind traiectoria fiscală a României în anii următori. În lipsa unor ajustări consistente ale cheltuielilor sau ale veniturilor, tendința de apropiere de pragul de 60% din PIB ar putea continua.
