Datele Inventarului Forestier Național (IFN) - Ciclul III arată că suprafața pădurilor, a vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori din țara noastră a crescut într-un ritm accelerat. Astfel, România a depășit la acest capitol toate statele europene.
Potrivit datelor Inventarului Forestier Național (IFN) - Ciclul III, citate de Comunitatea Forestierilor - Fordaq, suprafața pădurilor, a vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori din România a crescut cu aproximativ 500.000 de hectare, în timp ce creșterea totală a volumului de masă lemnoasă este de 59 milioane metri cubi/an.
„Rezultatele IFN arată o creștere substanțială a suprafeței pădurilor, vegetației forestiere și a terenurilor cu arbori cu aproximativ 500.000 ha, o valoare apropiată de cea dată de recensământul general agricol ca pierdere a suprafeței folosită ca terenuri agricole între anii 2010 și 2020. Rata de creștere medie, de 8,5 mc/an/ha, este aproape dublă față de creșterea medie a pădurilor din Europa, de 4,4 mc/an/ha, ceea ce arată starea de sănătate și vitalitatea bună a pădurilor din România. Creșterea totală a pădurilor României, a volumului de masă lemnoasă, este de 59 milioane metri cubi, anual, conform rezultatelor Ciclului III'', a explicat Cătălin Tobescu, președintele Fordaq, într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, din această creștere, aproximativ 17 milioane de metri cubi reprezintă mortalitate naturală a pădurilor, iar 15 milioane de metri cubi sunt acumulare anuală netă în păduri.
Suprafața pădurilor din România crește într-un ritm accelerat
De asemenea, volumul mediu al lemnului pe picior a ajuns la 348 mc/hectar, în creștere față de 339 mc/hectar rezultat al Ciclului II al IFN. Comparativ, în Europa, doar Elveția are un volum de masă lemnoasă pe picior comparabil, de 353 mc/hectar, în timp ce media europeană este de doar 160 mc/hectar. Totodată, 28 milioane mc este volumul total recoltat, adică volumul total suprateran al arborilor recoltați.
„A nu se confunda acest volum cu volumul comercial pus pe piață comunicat de INS (18 - 19 milioane mc, anual), volum care nu include volumul cioatei, crengilor, vârfurilor resturile de exploatare. În plus, IFN dă volumul total recoltat din păduri conform metodologiei și definiției IFN a pădurilor (7,2 milioane hectare), nu doar din fondul forestier național supus regimului silvic (6,6 milioane hectare). Valoarea recoltei dată de IFN este o medie a anilor 2014 - 2024 și arată un trend de scădere ca rezultat al măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, dar și datorită recoltei mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice.
Ceea ce merită subliniat este ponderea foarte mică a recoltei din creșterea totală a pădurii în România, respectiv 3,78 mc/an/ha recoltați la o creștere de 8,5 mc/an/ha, rezultând un procent de recoltă de doar 44%. În Europa, procentul mediu este de 63-66%, cu multe țări recoltând integral creșterea pădurii”, a mai spus Tobescu.
