România are una dintre cele mai lungi săptămâni de lucru din Uniunea Europeană, însă productivitatea orară rămâne cu aproximativ o treime sub media OECD. Analiză pe baza datelor Eurostat, OECD și declarațiilor oficiale din mediul patronal.
Ore multe, productivitate mică
România continuă să fie printre statele europene unde angajații petrec cel mai mult timp la serviciu, însă rezultatele economice nu reflectă efortul depus. Datele Eurostat pentru anul 2024 arată o medie de 38,8 ore lucrate pe săptămână, iar în 2023 instituția raporta 39,5 ore pentru persoanele active între 20 și 64 de ani. Media Uniunii Europene este de aproximativ 36,1 ore pe săptămână.
Cu toate acestea, productivitatea rămâne scăzută. OECD arată că România înregistrează o productivitate orară cu aproximativ 33% sub media OECD. Raportul notează că „salariile și productivitatea muncii din România sunt cu aproximativ o treime mai mici decât media OECD.“
Structura forței de muncă limitează productivitatea
OECD indică faptul că România are o rată de ocupare scăzută în rândul tinerilor, al persoanelor slab calificate și al lucrătorilor în vârstă, reducând astfel ponderea segmentelor de forță de muncă cu productivitate ridicată. Tranziția tinerilor de la școală la piața muncii este dificilă, iar lipsa competențelor digitale și tehnice rămâne vizibilă. ată de IMM-uri frânează modernizarea
Aproape 99,7% din firmele din România sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici și mijlocii, potrivit OECD. Această structură implică resurse financiare reduse, tehnologii limitate, procese operaționale neautomatizate și lipsa unor sisteme moderne de management. Raportul OECD privind competitivitatea economică arată clar că lipsa economiilor de scară limitează creșterea productivității.
Munca la negru rămâne un obstacol major
OECD estimează că economia informală reprezenta, în 2019, aproximativ 27% din valoarea adăugată brută a României, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Munca nedeclarată reduce baza fiscală, limitează investițiile în tehnologie și împiedică modernizarea companiilor.
Salariile cresc mai repede decât productivitatea
Un avertisment important vine din partea mediului patronal. Într-un material Reuters, reprezentanții industriei atrag atenția că salariile cresc într-un ritm mai rapid decât productivitatea, ceea ce poate destabiliza sectoare întregi.
„Dacă salariile continuă să crească mai repede decât productivitatea, așa cum se întâmplă acum, fără a crea alte avantaje competitive, cel puțin 13 industrii vor vedea companii care se închid sau se restructurează.“
Această evaluare confirmă faptul că România riscă să ajungă într-un punct în care costurile muncii cresc, dar performanța economică nu ține pasul.
Investițiile în tehnologie și formarea profesională sunt esențiale
OECD subliniază că România trebuie să accelereze investițiile în digitalizare, automatizare și tranziție verde. Companiile mici investesc rareori în pregătirea angajaților sau în tehnologii avansate, ceea ce menține productivitatea la un nivel redus. Fără investiții în capital uman și tehnologic, diferențele față de economiile dezvoltate nu pot fi reduse.
Direcția în care trebuie să meargă România
România rămâne o economie bazată pe volum de muncă, nu pe valoare adăugată. Specialiștii atrag atenția că prelungirea programului nu este o soluție. Creșterea productivității depinde de educație modernă, digitalizare, reducerea economiei informale și un cadru legislativ stabil. Forța de muncă tânără reprezintă un avantaj, însă fără investiții structurale există riscul ca România să rămână blocată în modelul în care se muncește mult, dar se produce puțin.
