ANAT avertizează că România este singura țară din Europa care atrage astăzi mai puțini turiști internaționali decât în anii ’80. Numărul vizitatorilor străini a scăzut sub 2,2 milioane, în timp ce țările vecine au înregistrat creșteri spectaculoase. Organizația acuză lipsa investițiilor, a unei strategii coerente și discontinuitatea politică.
România atrage mai puțini turiști decât în 1980
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) avertizează că România este singura țară europeană în care numărul turiștilor internaționali a scăzut sub nivelul din perioada comunistă. Potrivit datelor istorice citate de organizație, în 1980 erau înregistrate peste 3,4 milioane de sosiri din străinătate. În 1989, după deschiderea frontierelor, fluxul se situa în jurul a 3,2 milioane de turiști.
În prezent, România atrage doar aproximativ 2 – 2,2 milioane de vizitatori străini care aleg să se cazeze în unitățile turistice. Datele provin din raportările Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada 2022–2024, reluate în comunicatul ANAT.
Organizația subliniază că, deși România are o prezență mult mai mare în tranzit decât în anii ’90 – aproape 14,8 milioane de nerezidenți au traversat țara în 2023 – aceștia nu se transformă în turiști care rămân, consumă și contribuie la economie.
ANAT: România a ratat șansa unei industrii turistice moderne
În comunicatul transmis, ANAT afirmă că lipsa unei strategii consecvente după 1990 a avut un impact direct asupra competitivității sectorului turistic. Reprezentanții organizației vorbesc despre o „tranziție fără direcție”, marcată de investiții insuficiente și de o lipsă de viziune la nivel guvernamental.
Organizația atrage atenția și asupra blocajelor administrative. Există o lege care prevede acordarea unei prime de incoming pentru turiștii străini aduși prin agenții, însă, potrivit ANAT, miniștrii responsabili din ultimii trei ani nu au aplicat mecanismul.
Un alt element critic menționat de asociație este bugetul redus de promovare turistică. În prezent, acesta este de aproximativ 2 milioane de euro anual, sumă din care cea mai mare parte este direcționată către participarea la târguri internaționale. ANAT consideră bugetul insuficient pentru o strategie coerentă de promovare externă.
Diferențe imense față de statele vecine și față de Europa
În comunicat este evidențiată o comparație semnificativă între România și statele din regiune. Organizația notează că Albania, un stat închis aproape complet în 1990, depășește astăzi România de aproape șase ori, cu 11,7 milioane de turiști. Ungaria atrage anual peste 13 milioane de vizitatori, deși are o populație mai mică.
Bulgaria depășește România de trei ori, cu 5,7 milioane de turiști străini cazați. Polonia, un stat ex-comunist cu un parcurs economic similar după 1990, înregistrează aproape 8 milioane de turiști internaționali. Chiar și Serbia, care nu este membră a Uniunii Europene, atrage mai mulți turiști decât România.
Comparativ cu marile destinații ale Europei, decalajele sunt și mai vizibile:
– Franța depășește 100 de milioane de turiști;
– Spania atrage aproape 94 de milioane;
– Italia se apropie de 70 de milioane;
– Turcia și Grecia depășesc 40–50 de milioane anual.
ANAT subliniază că România nu a reușit să creeze un produs turistic coerent, în timp ce alte state și-au construit industrii în jurul patrimoniului cultural, gastronomic, balnear sau litoral.
Problema discontinuității. Strategii schimbate la fiecare guvern
Organizația notează că discontinuitatea administrativă este unul dintre factorii majori care au frânat dezvoltarea turismului. Fiecare guvern ar fi schimbat structurile instituționale, identitatea de brand, sloganurile și direcțiile strategice. ANAT afirmă că aceste modificări repetate au afectat predictibilitatea sectorului, au redus eficiența promovării și au îngreunat atragerea de investiții.
Potrivit organizației, România nu are încă o agenție profesionistă de promovare turistică, finanțare multianuală sau un model coerent pentru atragerea rutelor aeriene. Multe dintre statele europene și din regiune au creat astfel de instrumente pentru creșterea vizibilității internaționale.
Efecte economice directe. Pierderi de miliarde și zeci de mii de joburi ratate
ANAT avertizează că impactul lipsei unei strategii coerente este semnificativ și pe plan economic. În analiza transmisă, organizația estimează pierderi directe de miliarde de euro anual din cauza fluxului redus de turiști internaționali. Sunt menționate și efecte indirecte în sectoare precum HoReCa, transport, retail și cultură.
Organizația afirmă că incoming-ul ar trebui tratat ca o formă de export de servicii. Creșterea numărului de turiști străini ar putea genera noi locuri de muncă în regiuni mai puțin dezvoltate și ar contribui la reducerea decalajelor regionale.
ANAT argumentează că o industrie turistică competitivă ar putea contribui cu peste 10% la PIB-ul României, nivel comparabil cu statele din sudul Europei.
