România pierde teren în fața Poloniei la capitolul investiții străine directe. Analiză completă pe baza datelor furnizate de BNR, UNCTAD și Ministerul Economiei, cu explicații privind cauzele decalajului și perspectivele de redresare.
România atrage tot mai puține investiții străine
Investițiile străine directe continuă să rămână un punct vulnerabil pentru economia României. În timp ce Polonia devine tot mai mult un hub regional pentru capitalul străin, România înregistrează recul. Datele publicate recent de Banca Națională a României arată o scădere cu 17% a investițiilor străine directe în 2024, comparativ cu anul anterior. În cifre concrete, este vorba despre un flux net de 5,6 miliarde de euro atrase, față de 6,8 miliarde în 2023, potrivit raportului ISD publicat de BNR.
Scăderea vine într-un context regional complicat, însă impactul este accentuat de deficiențe structurale interne. România pare să piardă teren sistematic față de Polonia, țară care, potrivit ultimului World Investment Report publicat de UNCTAD, continuă să atragă de câteva ori mai mult capital străin pe an.
Diferențe majore între România și Polonia
Analiza comparativă a performanței celor două țări în atragerea de investiții străine arată diferențe semnificative la mai multe niveluri. În timp ce România se apropie de 350 miliarde de dolari PIB în 2023, Polonia a trecut de 850 miliarde dolari și are o economie de peste două ori mai mare. Această dimensiune a pieței interne este un prim factor de atracție pentru investitori.
În plus, Polonia a devenit în ultimii ani un centru regional pentru industria auto, tehnologie, logistică și servicii externalizate. România, deși are potențial în domenii similare, nu a reușit să creeze aceleași rețele industriale consolidate și nici să ofere un cadru instituțional suficient de stabil.
Infrastructura, un obstacol constant
Unul dintre factorii invocați constant de investitorii străini este infrastructura deficitară a României. Lipsa autostrăzilor, rețeaua feroviară învechită și problemele logistice afectează competitivitatea. În schimb, Polonia a investit constant în infrastructura de transport, conectând marile orașe și parcurile industriale de coridoarele europene.
Chiar dacă România a beneficiat de fonduri europene generoase, rata de absorbție și implementarea proiectelor rămân în continuare sub potențial. Acest decalaj se reflectă direct în costurile logistice și în deciziile de amplasare a investițiilor.
Instabilitatea legislativă descurajează capitalul străin
Un alt factor cheie care afectează atractivitatea României pentru investitori este lipsa de predictibilitate. Schimbările frecvente în politicile fiscale, introducerea unor taxe sau contribuții fără consultare, lipsa de transparență în elaborarea actelor normative, toate acestea creează un climat de incertitudine.
Ministerul Economiei a recunoscut în rapoarte recente că investitorii semnalează constant lipsa unui cadru stabil, ceea ce reduce apetitul pentru proiecte pe termen lung. În paralel, Polonia a avut o politică fiscală mai coerentă, oferind garanții investitorilor și menținând un dialog mai constant între autorități și mediul de afaceri.
Forța de muncă și productivitatea, în dezechilibru
România are, în continuare, una dintre cele mai mici medii salariale din Uniunea Europeană. Acest aspect reprezenta, în trecut, un avantaj competitiv. Însă în lipsa unor investiții masive în educație, formare profesională și infrastructură digitală, diferențele de productivitate față de Polonia s-au accentuat.
Investitorii nu caută doar costuri reduse, ci eficiență, acces la resurse umane calificate și ecosisteme funcționale. Polonia a reușit să dezvolte clustere regionale bine conectate cu universități și huburi de cercetare, ceea ce a crescut valoarea adăugată a investițiilor atrase.
Percepția de risc și imaginea externă
Un alt factor care influențează decizia investitorilor este imaginea generală a unei țări. România se confruntă cu o percepție negativă în ceea ce privește corupția, instabilitatea politică și lipsa de reforme reale în domeniul justiției sau al administrației publice. Chiar dacă s-au înregistrat progrese punctuale, imaginea generală rămâne afectată.
În același timp, Polonia a reușit să mențină o imagine de stat puternic, parte integrantă a lanțurilor de producție europene, cu acces rapid la piețele din Germania și Europa Centrală. Acest „efect de vecinătate” joacă un rol important, mai ales pentru industriile manufacturiere care caută eficiență în livrare și coordonare.
Efectul acumulării și rolul stocurilor de ISD
Stocul total de investiții străine directe atrase în ultimele două decenii de Polonia este de peste trei ori mai mare decât cel al României. Acest avantaj creează un efect de aglomerare: investitorii noi aleg locații unde există deja infrastructură, subcontractori, forță de muncă formată și know-how localizat.
România nu a reușit încă să creeze suficiente zone industriale mature care să atragă investiții sistematice. În lipsa unor parcuri tehnologice funcționale și a unei strategii coerente de atragere a capitalului, proiectele mari preferă țări cu o bază deja consolidată.
Ce spun datele UNCTAD și BNR
Raportul anual al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) arată că România rămâne sub media regională în privința atragerii de capital străin. În 2024, fluxurile globale de investiții străine au scăzut cu 11%, dar țări precum Polonia sau Ungaria au reușit să mențină un trend ascendent sau măcar constant.
Potrivit BNR, în primele trei luni din 2025, România a atras investiții străine directe în valoare de doar 1,1 miliarde euro, în scădere cu peste 32% față de perioada similară din 2024. Această tendință negativă ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a oferi un climat competitiv.
Ce poate face România
În fața acestor realități, este evident că România are nevoie de o strategie mult mai clară și consecventă în atragerea investițiilor străine. Experții economici atrag atenția că prioritatea trebuie să fie investițiile în infrastructură, în reducerea birocrației, în digitalizarea administrației și în stabilitatea legislativă.
De asemenea, este esențială promovarea României ca destinație economică atractivă, prin campanii externe, parteneriate internaționale și proiecte strategice în domenii precum energia verde, tehnologia informației sau industria auto de nouă generație.
Ministerul Economiei a anunțat recent că lucrează la un nou plan de relansare a investițiilor, cu facilități pentru investitorii mari și scheme de ajutor de stat. Însă fără coerență, fără reforme autentice și fără infrastructură funcțională, decalajul față de Polonia riscă să devină ireversibil.
