Unul dintre motivele invocate de Federația Rusă, atunci când a pornit invazia din Ucraina, a fost extinderea excesivă a NATO, considerată prea aproape de granițele sale. Pe 18 februarie, o delegație americană și una rusească s-au întâlnit la Riad (Arabia Saudită), pentru o discuție preliminară privind tratativele de pace și pentru a analiza dacă se poate stabili un summit Trump-Putin.
Reuniunea a pus pe masa discuțiilor și solicitarea Kremlinului de retragere a trupelor de pe Flancul Estic al NATO. În plus, Rusia dorește renunțarea la decizia luată la summitul de la București din 2008, de includere a Ucrainei în procesul de aderare la Alianța nord-atlantică.
SUA au refuzat cererea Federației Ruse, însă nu există garanții
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a afirmat miercuri, la Antena 3, că reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite, în timpul negocierilor de la Riad, retragerea NATO din Europa de Est, inclusiv din România. Motivul ar fi ca Moscova să preia controlul zonei, după modelul de dinainte de 1997. Politicianul a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”.
Revenirea la formatul NATO din 1997 ar însemna o alianță fără România, fapt ce ar afecta major garanțiile de securitate acordate țării noastre. Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază, însă, că este vorba despre niște „cereri maximale”, atât din partea SUA, cât și din partea Rusiei.
„Vorbim despre două cereri maximale, cea făcută de Statele Unite și cea făcută de Rusia. Rusia cere ceea ce știam că a cerut mereu, încă de la întâlnirea NATO de la București la care a participat Putin în 2008, și anume retragerea NATO așa cum era înainte de începerea extinderii. Statele Unite cer în schimb, dacă Rusia vrea să obțină recunoașterea drepturilor sale în Ucraina și, eventual în Europa de Est, să renunțe la alianța cu China, Iran și Coreea de Nord”, a afirmat Cristian Pîrvulescu pentru ziare.com.
CITEȘTE ȘI: Se repetă Ialta? Federația Rusă a cerut retragerea SUA din Europa de Est. Ce se întâmplă cu România
Politolog: Putin nu va putea renunța la acești aliați care i-au fost foarte apropiați
Expertul crede că președintele Putin nu va putea renunța la aliații din Est care i-au fost aproape în momentele de izolare, neputându-se baza integral pe Statele Unite.
„Vladimir Putin nu va putea renunța la acești aliați care i-au fost foarte apropiați în momente dificile de izolare, pentru că nimic nu garantează că actuala linie politică americană va continua chiar și după 2026. Se poate întâmpla, pentru că este o întreagă bătălie în Statele Unite ale Americii, să vedem o societate americană care se întoarce împotriva lui Trump, oricât vor încerca baronii din Silicon Valley să manipuleze folosind rețelele sociale. Ceea ce deja s-a întâmplat parțial în campania aceasta”, consideră politologul.
Cristian Pîrvulescu apreciază că ceea ce vedem în prezent este, în realitate, „doar o strategie de negociere”.
Ce presupune exact revenirea la formatul NATO din 1997
Practic, Rusia a solicitat ca NATO să revină la granițele de până în anul 1997, însemnând că Cehia (1999), Polonia (1999), Ungaria (1999), România (2004), Bulgaria (2004) și statele baltice (2004) nu ar mai face parte din alianță. În egală măsură, Slovacia (2004), Slovenia (2004), Croația (2009), Albania (2009), Muntenegru (2017), Macedonia de Nord (2020) și ultimele două state intrate după declanșarea conflictului arnat din Ucraina, Finlanda (2023) și Suedia (2024), ar fi și ele afectate.
Însă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că Rusia nu au cerut SUA să retragă trupele de pe flancul estic al NATO în timpul discuțiilor din Arabia Saudită.
„Nu, acest lucru nu este adevărat. Nu corespunde realității. Poziția noastră este că avansarea infrastructurii militare a NATO de-a lungul mai multor, în curând aproape 10, valuri (de expansiune) spre frontierele noastre este un motiv de îngrijorare pentru noi. Această poziție a noastră este bine cunoscută de toată lumea, nu este un secret pentru nimeni", a comentat Peskov.
