Noaptea trecută, Rusia a lansat unul dintre cele mai masive atacuri aeriene de la începutul invaziei Ucrainei. Peste 800 de drone și rachete balistice au lovit simultan mai multe orașe, printre care Kiev, Harkov, Odesa și Dnipro. Țintele au inclus clădirea Guvernului ucrainean și zone rezidențiale.
Tragedia a fost uriașă: trei persoane au murit la Kiev, printre ele un copil de numai un an, iar zeci de oameni au fost răniți. Numeroase clădiri au fost distruse, iar echipele de salvare lucrează fără oprire.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu: „Atac barbar, fără intenție de pace!”
România a reacționat imediat, printr-o declarație fermă a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, care a condamnat cu vehemență agresiunea Rusiei. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a acuzat regimul Putin de crime de război:
„Noaptea trecută, Rusia a lansat unul dintre cele mai masive atacuri aeriene de la începutul războiului: peste 800 de drone și rachete balistice asupra Ucrainei. Printre ținte – clădirea Guvernului de la Kiev și zone rezidențiale. Rachetele și dronele lui Putin au ucis din nou oameni nevinovați.”
Ministrul a mai transmis că obiectivul Kremlinului este distrugerea Ucrainei și intimidarea Europei:
„Acesta este adevăratul chip al regimului Putin: teroare, distrugere, crime de război. Nu există nicio intenție de pace în acest atac barbar. România condamnă cu toată fermitatea aceste atacuri criminale.”
Kievul, sub flăcări. Imagini dramatice după bombardamente
Imaginile transmise de autoritățile din Kiev arată distrugeri masive: clădiri administrative devastate, blocuri de locuințe parțial prăbușite și mașini carbonizate.
Serviciile de urgență au evacuat sute de locuitori, iar spitalele din capitala Ucrainei sunt copleșite de numărul mare de răniți. Oficialii ucraineni au transmis că acesta a fost „cel mai intens atac aerian din ultimele șase luni”.
Reacția comunității internaționale: condamnare totală
Atacul a generat reacții imediate din partea partenerilor occidentali:
Uniunea Europeană a calificat bombardamentele drept „crime de război” și a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei.
NATO a ridicat nivelul de alertă pe flancul estic și a transmis că monitorizează atent spațiul aerian.
Statele Unite au confirmat trimiterea unui nou pachet de sprijin militar și financiar pentru Ucraina.
România, membră NATO, menține legătura permanentă cu aliații și a intensificat măsurile de securitate la granița de nord-est.
România, pe flancul estic: măsuri de securitate suplimentare
Potrivit surselor oficiale, sistemele de supraveghere aeriană din România au monitorizat atent traiectoriile dronelor și rachetelor lansate de Rusia, însă spațiul aerian românesc nu a fost încălcat.
Totuși, forțele NATO și Ministerul Apărării rămân în alertă. În ultimele luni, România a consolidat apărarea aeriană, a creat coridoare de intervenție rapidă și a pregătit noi echipe pentru posibile scenarii de escaladare.
Putin, acuzat din nou de crime de război
Organizații internaționale precum Human Rights Watch și Amnesty International au denunțat atacurile asupra zonelor civile drept crime de război. Utilizarea masivă a dronelor Shahed iraniene și a rachetelor hipersonice Kinzhal este considerată un semnal al escaladării conflictului.
În paralel, Curtea Penală Internațională continuă să investigheze posibilele responsabilități directe ale regimului Putin în aceste acțiuni.
