Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România nu mai are un termen pentru trecerea la moneda euro, după ce, în urmă cu peste un deceniu, îndeplinea condițiile. Ultima ședință pe acest subiect a avut loc în 2018.
Decizia de renunțare, luată din motive politice
România nu mai are în prezent un orizont de timp pentru trecerea la moneda euro, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Oficialul a explicat că, în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscal-bugetară, a fost luată și decizia politică de a abandona calendarul de adoptare a monedei unice europene.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condiţiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, a fost şi ministru de Finanţe... A fost şi o decizie politică, preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj. Şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală”, a spus Mugur Isărescu.
Ultima discuție oficială despre euro – în 2018
Guvernatorul BNR a amintit că ultima ședință oficială privind adoptarea euro a avut loc în 2018, la Academia Română.
„Din 2018 Banca Naţională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima şedinţă, dacă mi-aduc aminte, a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunţat şi noi la toate comitetele. Am avut trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansaţi”, a precizat Isărescu.
Acesta a adăugat că dezbaterea publică ar trebui să fie mai puțin politizată și a remarcat că toate guvernele din ultimii ani au optat pentru măsuri de stimulare fiscală, renunțând la obiectivul adoptării euro.
Posibilă reluare a discuțiilor peste 5–7 ani
În prezent, prioritatea este corecția fiscală, a subliniat guvernatorul BNR, menționând că aceasta ar putea dura între cinci și șapte ani.
„Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm”, a afirmat Isărescu în cadrul prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.
BNR se pregătește tehnologic pentru tipărirea bancnotelor euro
Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR și președinte al Comisiei de numismatică, a declarat că România va dispune până la finalul acestui an de întreaga dotare tehnologică necesară pentru tipărirea bancnotelor euro.
Această capacitate tehnică nu înseamnă însă că România va intra imediat în zona euro, procesul depinzând în continuare de îndeplinirea criteriilor economice și de decizia politică.
