Guvernul României a contractat marți, 26 martie, un nou împrumut de pe piețele internaționale, în valoare de 2,75 miliarde de euro. Este a doua emisiune de obligațiuni externe realizată în acest an, după cea din februarie, când statul a atras 2,8 miliarde de euro și 1,25 miliarde de dolari.
Împrumuturile vin în contextul unui an cu presiuni bugetare uriașe și cheltuieli publice tot mai mari.
Dobânzi mari, dar și investitori interesați
Din suma totală atrasă, 2,25 miliarde de euro provin din obligațiuni cu scadența la 7 ani (iulie 2032), iar alte 500 milioane de euro din titluri pe 14 ani (iulie 2039).
Costurile de împrumut nu sunt mici. Statul plătește pentru obligațiunile pe 7 ani o dobândă de tip midswap +335 puncte de bază, iar pentru cele pe 14 ani – midswap +400 puncte. Asta înseamnă dobânzi semnificativ mai mari decât în alți ani, din cauza percepției negative asupra stabilității financiare a României.
În ciuda acestui context, cererea din partea investitorilor a fost mare – peste 7,25 miliarde de euro au fost subscrise în total. Interesul a fost mai ridicat pentru titlurile pe termen scurt, de 7 ani, unde subscrierile au trecut de 5,5 miliarde de euro.
Ce plan are statul pentru 2025
Statul are în plan pentru 2025 un necesar de finanțare de 232 miliarde de lei, din care aproximativ 135 de miliarde reprezintă deficitul bugetar estimat, echivalentul a 7% din PIB. Restul sumei este necesară pentru plata datoriilor mai vechi care ajung la scadență. Până acum, în primele două luni ale anului, Guvernul a împrumutat deja peste 54,7 miliarde de lei, adică aproape un sfert din totalul necesar.
Ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, a confirmat că România intenționează să continue împrumuturile externe în lunile următoare. Statul analizează inclusiv posibilitatea emiterii de obligațiuni în yeni japonezi, cunoscute ca „Samurai”, pentru a diversifica sursele de finanțare.
