O amplă reorganizare teritorială se pregătește în România. De exemplu, Florești, Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni ar putea deveni municipii, în timp ce 150 de orașe riscă să fie retrogradate la statutul de comună.
Aproximativ 55% dintre orașele din România nu mai au populație suficientă pentru a bifa criteriile demografice prevăzute de lege – 10.000 de locuitori. În acest context, Curtea de Conturi a informat că trebuie să aibă loc o reformă administrativă. Potrivit unui raport, 119 orașe, adică 55% din totalul de 216, au scăzut sub pragul demografic prevăzut de lege, iar 15% dintre comune, adică 432 de localități, au sub 1.500 de locuitori.
Curtea de Conturi cere o schimbare în România
Documentul subliniază că aceste diferențe între cerințele legislative și realitatea demografică atrag semne de întrebare în legătură cu actuala organizare administrativ-teritorială și asupra sustenabilității unor unități administrativ-teritoriale.
„Criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari și fiabili, precum și dificultățile în calculul și interpretarea celor existenți afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităților.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, raportul arată că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor. În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici.
Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021”, a arătat Curtea de Conturi
Chestiunea atragerii de personal
A mai fost remarcat faptul că, prin comparație „cu alte structuri locale (municipii și consilii județene)”, orașele și comunele au probleme mai mari în atragerea de personal.
„În orașe și comune, comparativ cu alte structuri locale (municipii și consilii județene), există dificultăți mai mari în atragerea de personal. Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%”, a mai indicat sursa menționată
Concluzia Curții de Conturi
„În ceea ce privește costurile aferente personalului din administrația publică locală, raportul notează că modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor.
Analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici din România subliniază rolul pe care îl exercită numărul de locuitori asupra capacității unui UAT de a-și gestiona resursele financiare. Dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru acestea. Această dependență financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung.
Potrivit raportului, pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite”, s-a mai notat pe curteadeconturi.ro
Legea prevede, în forma actuală, un prag de 10.000 de locuitori pentru orașe și unul de 40.000 pentru municipii. Ministerul Dezvoltării propune acum o modificare a acestor praguri:
7.000 de locuitori pentru un oraș;
25.000 de locuitori pentru un municipiu.
