Comisarul european pentru Afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner, a declarat că România a făcut o „treabă nemaipomenit de bună” în evaluarea Schengen şi contribuie semnificativ la protecţia graniţelor externe ale Uniunii Europene.
O vizită la Bucureşti şi un mesaj european
Comisarul european Magnus Brunner s-a aflat luni la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu vicepremierul şi ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La sediul MAI cei doi au susţinut o conferinţă de presă în care comisarul european a adresat România aprecieri clare pentru rolul său în spaţiul Schengen.
„Spaţiul Schengen este una dintre marile realizări pe care le avem în Uniunea Europeană. (…) Am avut o primă evaluare care este foarte bună. România a făcut o treabă nemaipomenit de bună în acest sens“, a afirmat Brunner, potrivit traducerii oficiale.
România, graniţă a Uniunii. Recunoașterea oficială
Comisarul a subliniat că graniţele României nu mai sunt doar ale ţării, ci reprezintă în fapt graniţe externe ale Uniunii Europene, „şi România are o mare contribuţie la protejarea acestor graniţe externe“. Aceasta recunoaştere vine într-o perioadă în care tema migraţiei ilegale, securitatea frontierelor şi interconectarea sistemelor de control sunt priorităţi pentru Bruxelles.
Brunner a mulţumit expres ministrului Predoiu pentru eforturile personale în procesul de aderare a României la spaţiul Schengen, spunând: „Cred că am putea să-i spunem domnul Schengen domnului ministru.“
Suportul UE pentru România – Frontex şi sistemele digitale
Un punct central al intervenţiei comisarului a fost sprijinul european pentru România în domeniul protecţiei frontierelor. „Noi asta încercăm să facem, să vă sprijinim. Nu doar financiar, prin alocări, dar şi prin funcţionarea Frontex. Frontex are o prezenţă foarte mare şi o capacitate sporită în România, ceea ce este justificat, având în vedere poziţia României şi ne-am propus să continuăm această sprijinire“, a explicat Brunner.
El a evidenţiat că la punctele de trecere în spaţiul Schengen “avem, probabil, cel mai modern sistem IT din lume”. Sisteme care integrează date biometrice, amprente digitale, pentru a controla eficient intrarea şi ieşirea din UE.
Migraţia, reforma Schengen şi parcursul României
Comisarul a explicat că România este „fruntaşă pe calea implementării” reformei Uniunii privind azilul şi migraţia, ce trebuie finalizată până în iunie 2026. Această reformă face parte din politica mai largă de protejare a frontierelor externe.
„Trebuie să vă spun că România este fruntaşă pe calea implementării acestei reforme. Practic, este vorba despre o politică nouă (…) pentru a limita accesul la graniţele UE şi ale spaţiului Schengen“, a declarat Brunner, făcând referire la experienţa migratorie din urmă cu zece ani.
Ce implicații există pentru România
Declaraţiile comisarului aduc câteva concluzii clare pentru România:
România primeşte recunoaştere europeană pentru rolul său în securizarea frontierelor UE;
Sprijinul logistic şi tehnologic european (prin Frontex şi infrastructură digitală) este accentuat;
Angajamentul pentru reformă în domeniul migraţiei şi azilului este o presiune suplimentară pentru autorităţile române;
Creşterea vizibilităţii României în structurile de decizie europene în contextul Schengen.
Pentru cetăţenii români, aceste evoluţii pot aduce facilităţi mai mari în circulaţie, dar şi cerinţe mai stricte privind securitatea, digitalizarea serviciilor şi interoperabilitatea instituţiilor.
