Din anul 2015, românia putea să treacă la moneda euro. Îndeplineam efectiv toate criteriile ca țară prin care puteam trece de Maastricht. Totuși, conducerea țării a decis să amâne momentul și iată că acum, la peste un deceniu distanță, nu se știe când vom mai putea vreodată să schimbăm moneda națională. Acum, la ani distanță, nu mai tac nici specialiștii din BNR și spun ce s-a întâmplat.
Recent, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a prins curajul să spună public de ce nu am dorit să ne aliniem la banii europeni. La vremea respectivă, Guvernul a decis să meargă pe o creștere economică accelerată. Nu a luat nimeni în calcul costurile macroeconomice, care se văd cel mai bine pe termen lung.
Acum un deceniu, eram în top la nivel de UE. Aveam cea mai bună creștere economică, dar și cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar. Astfel, acum nu mai avem șansa, din cauza deciziilor de atunci. Bulgaria, pe de altă parte, a trecut la monedă de la început de an, dar și economia lor are de suferit enorm în această perioadă.
În analiza sa, Valentin Lazea de la BNR nu este de acord că am ajuns în acest hău economic din cauza deciziilor ultimelor guverne, Ciolacu 1 și 2 și Bolojan, ci din cauza celor de acum ani buni. Deficitul bugetar are rădăcini mai adânci, respectiv în perioada 2017-2019. Politica s-a concentrat pe stimularea consumului și relaxarea fiscală, dar și pe mediul de afaceri și populație. Sectorul privat a avut scutiri de la taxe și impozite, au existat tratamente preferențiale.
Nu putem ascunde nici că s-a tolerat capitalizarea insuficientă a firmelor, evaziunea fiscală, piețele negre și gri. Toate cele de mai sus ne-au depărtat de zona euro și ne-au adus problemele din prezent.
CITEȘTE ȘI: Indemnizație de creșterea copilului, schimbată pentru aceste mame! Cine poate ajunge până la 10.500 de lei
Explicația lui Mugur Isărescu despre amânarea trecerii la moneda euro. Nici șeful BNR nu se ascunde
Încă din vremea lui Traian Băsescu puteam să avem și noi euro în loc de lei. Ar fi însemnat că nu am mai fi pierdut bani la conversie, la mărfuri, chirii, abonamente, servicii. Am fi stabilit prețul direct în euro și nu ne-ar mai fi afectat ce se întâmpla cu leul. Nu s-a vrut, din motive politice.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci acesta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală.
Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a spus Mugur Isărescu, în urmă cu câteva luni.
