Datele Eurostat arată că România se află printre țările europene cu cel mai mare număr de persoane fără competențe digitale și fără acces constant la internet. Lipsa acestor abilități afectează accesul la educație, servicii publice și sănătate, iar decalajul digital se adâncește de la an la an.
Un decalaj digital greu de ignorat între România și celelte țări din UE
România intră în fiecare an în topul european al țării cu cei mai mulți cetățeni care nu folosesc internetul în mod regulat. Conform celor mai recente date Eurostat, procentul populației fără competențe digitale sau cu competențe reduse rămâne ridicat, depășind media Uniunii Europene. Situația se menține constant de peste un deceniu, în ciuda investițiilor europene și programelor naționale de digitalizare.
Statistica europeană arată că, la nivelul anului trecut, peste un sfert dintre români declarau că nu folosesc internetul sau îl folosesc rar. Alte milioane de persoane recunosc că au competențe digitale foarte scăzute, insuficiente pentru sarcini de bază precum accesarea unui serviciu public, completarea unui formular electronic sau utilizarea unei aplicații de sănătate.
În timp ce unele state europene au ajuns la o rată de utilizare aproape universală a internetului, România rămâne blocată într-o zonă în care o parte importantă a populației nu poate beneficia de servicii digitale care devin tot mai necesare în viața de zi cu zi.
O distanță tot mai mare față de media europeană
Eurostat arată că media UE privind competențele digitale de bază se situează semnificativ peste nivelul României. Diferența a crescut în ultimii ani, nu doar din cauza întârzierilor interne, ci și din cauza ritmului accelerat al digitalizării în alte țări europene.
România se confruntă cu o situație dublă. Pe de o parte, o parte din populație nu are acces regular la internet din cauza costurilor, infrastructurii sau lipsei de dispozitive. Pe de altă parte, mulți dintre cei care au acces nu știu să folosească instrumentele digitale. Această combinație amplifică decalajul și menține milioane de oameni în afara ecosistemului digital.
Ruralul digital, o realitate confirmată de date
INS și Eurostat indică o diferență clară între mediul urban și cel rural. În satele din România, penetratea internetului rămâne mai scăzută, iar numărul persoanelor care nu au utilizat niciodată internetul este de aproape două ori mai mare decât în orașe.
La aceste cifre se adaugă fenomenul „alfabetizării digitale întârziate”. Părinți, bunici și persoane de vârstă mijlocie nu au avut ocazia să învețe să folosească tehnologii digitale în mediul profesional. Mulți dintre ei se bazează pe familie pentru orice interacțiune online, iar dependența aceasta se adâncește odată cu trecerea anilor.
Impact direct asupra accesului la servicii publice
Guvernul și instituțiile publice au accelerat digitalizarea în ultimii ani. Tot mai multe proceduri se mută online, de la înregistrarea la medicul de familie la programările pentru pașapoarte sau impozite locale.
Pentru milioane de români, însă, aceste servicii devin inaccesibile. O persoană fără competențe digitale nu poate interacționa cu un sistem electronic, nu poate descărca documente și nu poate urma pașii necesari pentru depunerea unui act. Astfel, digitalizarea ajunge să producă o formă de excluziune administrativă care afectează direct categoria vulnerabilă.
Nu doar instituțiile publice sunt afectate. Băncile, furnizorii de utilități și companiile private migrează către platforme online, iar persoanele fără abilități digitale ajung să depindă de intermediari sau să renunțe la anumite servicii.
Educația rămâne unul dintre domeniile cele mai expuse
Diferențele în competențele digitale afectează profund educația. Eurostat și INS arată că o parte a elevilor și studenților nu are acces constant la internet sau la echipamente digitale adecvate. Pandemia a scos la lumină această problemă, când zeci de mii de copii au trecut prin școala online fără dispozitive, conexiune sau sprijin.
Chiar și în prezent, mulți elevi nu folosesc resurse digitale în mod regulat, iar școlile nu dispun de infrastructura completă necesară pentru un proces educațional modern.
Consecințele sunt clare. Elevii din mediul rural sau din familii cu venituri reduse rămân în urma colegilor din mediul urban. Diferențele de învățare se adâncesc și afectează parcursul școlar, capacitatea de inserție profesională și șansele de mobilitate socială.
Sănătatea digitală, un serviciu inaccesibil pentru o parte din populație
Telemedicina, dosarul electronic și programările online sunt devenite standard în multe țări europene. În România, însă, o parte dintre pacienți nu pot accesa aceste instrumente. Lipsa competențelor digitale limitează posibilitatea de a folosi platforme medicale, aplicații de programare sau dosare electronice.
Datele arată că persoanele în vârstă, bolnavii cronici și cei din mediul rural sunt cei mai afectați. Paradoxal, tocmai categoriile care ar beneficia cel mai mult de digitalizare sunt cele care rămân în afara sistemului.
