Cea mai mare peșteră salină din Europa şi a doua din lume este Peştera 6S din Mânzăleşti, comună din Buzău aflată pe unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din ţară. Aceastanu a fost niciodată deschisă publicului, autorităţile locale căutând soluţii pentru punerea ei în valoare.
Pe Valea Slănicului din judeţul Buzău, între comunele Mânzăleşti şi Lopătari, turiştii pot admira peisaje maginifice, cioplite parcă în sare în milioane de ani. „Grunjul" de la Mânzăleşti, de exemplu, aflat la confluenţa pârâului Jgheab cu râul Slănic, are o formă de piramidă albă, fiind format din tuf vulcanic şi marne albe cineritice.
Platoul Meledic din Buzău cuprinde un ansamblu de peșteri săpate în sare
Platoul Meledic este o rezervaţie naturală, speologică şi zoologică, întinsă pe o suprafaţă de 67,5 hectare. Aici este unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din România. Prin dizolvarea sării rezultă forme de relief impresionante, cu dimensiuni şi fizionomii variate. Un exemplu clar este ansamblul de peşteri săpate în sare de apele subterane.
Atracţiile Platoului Meledic includ peştera 6S, descoperită în anul 1980 - a doua peşteră în sare ca lungime din lume (3.190 de metri), Lacul Mare şi Lacul Castelu.
Potrivit administraţiei locale, zona peşterilor de sare nu poate fi vizitată de turişti din motive de siguranţă. În ciuda recordurilor sale, Peştera S6 nu a fost niciodată deschisă publicului larg, dar Primăria Mânzăleşti și-a propus să găsească soluţii împreună cu specialiştii pentru punerea ei în valoare.
Comoara nu poate fi vizitată din motive de siguranță
Potrivit specialiștilor, deși este un tezaur al României din multe puncte de vedere, peștera salină S6 este într-o continuă dinamică. Deci este periculoasă vizitarea ei de către publicul larg, fiind rezervată doar speologi.
„Nu se poate vizita peştera, este surpată, nu s-a vizitat niciodată de cetăţeni. Au fost nişte speologi prin '86, au intrat în ea, în rest nu s-a vizitat. Are o lungime foarte mare, vreo 3 kilometri, este prima din Europa şi a doua din lume ca lungime. Ne-am gândit să o punem în valoare, dar trebuie specialişti care să propună soluţii pentru a nu se întâmpla evenimente neplăcute. Nu se poate vizita, dar pe exterior se duc turiştii, se uită la ea", a declarat, pentru Agerpres, primarul comunei Mânzăleşti, Viorel Moldoveau.
Specialiştii sunt de părere că ansamblul de peşteri de sare din Mânzăleşti - care include şi Peştera S6 - nu poate fi pus în valoare din cauza caracteristicilor sale naturale. Accesul este interzis ca urmare a faptului că pereţii şi tavanele sunt într-o continuă evoluție potențial riscantă.
Peșterile naturale din Buzău se pot închide în urma ta
„La Praid sau la Slănic Prahova sunt saline săpate de oameni, la Mânzăleşti sunt peşteri naturale, 46 erau, dar este greu să ştii câte sunt pentru că apar şi dispar. Peşterile nu sunt vizitabile sub nicio formă, sunt foarte periculoase pentru că sarea este o rocă plastică. Intri în peşteră, se poate închide în spatele tău. Nu mai spun că poţi călca pe o rocă solidă la prima vedere, dar ea să se comporte ca un nisip mişcător. Peşterile au fost explorate doar de către speologi profesionişti, este foarte periculos pentru turişti. Uneori apare câte o intrare, apoi a dispărut complet, fie pentru că s-a prăbuşit tavanul şi a acoperit-o, fie a fost dizolvată de apă.
(...) Sunt importante pentru că s-au găsit fosile din era glaciară în ele, foarte bine prezervate. Ele tot timpul se prăbuşesc, se refac altele, este un proces dinamic. Sarea de aici nu este ca la Praid, este foarte fragmentată, se rupe uşor. Avem însă cele mai mari depozite de suprafaţă de sare", a precizat vulcanologul Răzvan Popa, mnagerul Geoparcului UNESCO "Ţinutul Buzăului", pentru sursa citată.
Platoul Meledic şi "Grunjul" de la Mânzăleşti fac parte din Geoparcul "Ţinutul Buzăului", recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022.
