Anul 2025 a adus un val de scumpiri fără precedent, astfel că pentru tot mai mulți români, asigurarea traiului zilnic a devenit o adevărată povară. Situația delicată prin care trece țara noastră este confirmată și de o analiză efectuată recent la nivelul Uniunii Europene. Astfel, România se află pe un loc fruntaș la nivel european în ceea ce privește ponderea populației care nu poate face față cheltuielilor neprevăzute.
Potrivit datelor Eurostat, România este pe locul cinci în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea populaţiei care nu poate face faţă cheltuielilor neprevăzute. La nivelul UE, ponderea este de 30%, în scădere de la 37,4% în 2015.
Românii, pe primele locuri în Europa în ceea ce privește insecuritatea economică
Cu 40% dintre români aflați în imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută în anul 2024, ţara noastră se situează pe locul cinci în UE, după state precum Bulgaria, Letonia, Grecia şi Lituania. Faţă de anul 2015, ponderea a scăzut cu 11 puncte procentuale, de la 51,4%.
Anul trecut, aproape una din trei persoane (30%) din UE a raportat că nu poate face față cheltuielilor neprevăzute, în scădere cu 1,2 puncte procentuale (pp) faţă de 2023.
„Ponderea este pe un trend uşor descendent în ultimul deceniu. După ce a atins un vârf de 40% în 2012, în urma crizei financiare şi economice globale, situaţia s-a îmbunătăţit timp de câţiva ani consecutivi, coborând la 30,8% în 2019. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea populaţiei care nu putea face faţă cheltuielilor neprevăzute a crescut din nou, revenind la 32,5%. După această inversare temporară, trendul descendent a continuat. Per total, a fost o scădere de 7,4 pp în ultimul deceniu”, transmite Eurostat.
Insecuritatea economică, măsurată prin ponderea populaţiei care nu poate face faţă cheltuielilor financiare neprevăzute, a fost cea mai ridicată în Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%) şi Grecia (43,9%). Niciun stat membru al UE nu a avut mai mult de jumătate din populaţie în această situaţie, o îmbunătăţire faţă de 2015, când ponderea populaţiei aflate în insecuritate economică depăşea 50% în nouă state membre, ajungând la 72,2% în Ungaria, 60,5% în Cipru şi 60,4% în Letonia. Anul trecut, cea mai bună situaţie a fost înregistrată în Olanda (16,9%), Malta (18,3%) şi Cehia (19,2%), unde mai puţin de o cincime din populaţie se confrunta cu astfel de dificultăţi.
Cum a evoluat situația la nivel european
Cele mai mari scăderi din ultimul deceniu au fost înregistrate în Ungaria, unde ponderea a scăzut cu 43,6 pp, precum şi în Cipru (-25,7 pp) şi Croaţia (-24,9 pp). Per total, a fost o scădere în toate statele membre, cu excepţia a două: Suedia, unde ponderea a crescut cu 2,5 pp (până la 22,3%), şi Germania, unde a crescut cu 1,8 pp (până la 32,2%).
Un alt indicator măsurat la capitolul de insecuritate economică este cel al datoriilor restante. În 2024, restanţele la credite ipotecare sau chirii au fost cele mai răspândite în Grecia, unde 10,4% din populaţie avea astfel de datorii restante. Următoarele cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în Spania (5,8%) şi Finlanda (5,7%). Ponderea populaţiei care raporta restanţe la plata creditului ipotecar sau a chiriei a fost sub sau egală cu 2,0% în 13 state membre, atingând un minim de 0,4% în România şi 0,6% în Polonia şi Croaţia.
